„Coiful de aur de la Coțofenești“ se vinde ca pâinea caldă în Olanda. Cât costă o replică / foto
Comercianții din Țările de jos profită de popularitatea coifului de aur de la Coțofenești, care a fost furat din Muzeul Drents în luna ianuarie, și comercializează replici ale acestuia.
Coiful de aur de la Coțofenești a fost furat în luna ianuarie de la Muzeul Drents din Țările de Jos. Pe lângă emblema Muzeului Național de Istorie a României au mai fost sustrase și 3 brățări de aur din perioada dacică.
Jaful a durat aproximativ trei minute, iar piesele de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul istoric și cultural al României nu au fost recuperate până în prezent.
„Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, secol IV î. Hr. a fost descoperit întâmplător în 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic (...).
CITEȘTE ȘI - Un coif ca cel de aur de la Coțofenești a apărut într-o vitrină din Assen / foto în articol
Foto: Agerpres
„Coiful de aur de la Coțofenești“ se vinde ca pâinea caldă în Olanda
La scurt timp după jaful care a pus pe jar poliția din Țările de Jos și din România, comercianții olandezi au sesizat popularitatea obiectului și au început să profite de pe urma acestuia.
De exemplu, un magazin de costume de petrecere din Beverwijk vinde replici ale coifului de aur de la Coțofenești, iar acestea se pare că sunt foarte căutate.
„Aici, lucrurile au cam explodat”, a zis Astrid de Jong, de la magazinul de costume Greet Verkleedt.
Potrivit Headliner, coiful s-a vândut ca pâinea caldă chiar înainte de carnaval. Timpul de producție pentru fiecare replică a fost de aproximativ 16 ore, iar costul de aproximativ 80 de euro.
Deși replicile coifului de aur de la Coțofenești au fost populare în principal în provinciile de carnaval Brabant de Nord și Limburg, a existat interes și în alte părți ale Țărilor de Jos. Clienții au utilizări creative pentru căști, de la abajururi la decorațiuni pentru cafenele și vitrine. De Jong este mândră de popularitatea coifului, în ciuda faptului că nu se potrivește pe deplin cu cultura Olandei de Nord.
Coiful de la Coţofeneşti, o piesă de valoare inestimabilă pentru România
„Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, secol IV î. Hr. a fost descoperit întâmplător în 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic.
Calota conică din foaie de aur (partea superioară lipseşte), este ornată de rozete conice dispuse în rânduri orizontale. Frontalul dreptunghiular, decorat cu o pereche de ochi proeminenţi şi sprâncene răsucite în sus este tipic getic. Pe obrăzarele fixe, dreptunghiulare, de asemenea specifice geților, este reprezentată câte o scenă de sacrificiu înfățișând un războinic înjunghiind un berbec, iar fiecare obrăzar are câte un orificiu la bază. Apărătoarea de ceafă, dreaptă, este împărţită în două registre decorate cu animale fantastice.
Ca şi în cazul coifurilor princiare getice de la Cucuteni-Băiceni, judeţul Iaşi, Peretu, judeţul Teleorman, Agighiol, judeţul Tulcea şi Porţile de Fier, judeţul Mehedinţi, se remarcă şi la piesa descoperită la Coţofeneşti influenţele stilistice persane şi greceşti sau scitice, cum sunt scenele de sacrificiu, care ornamentează obrăzarele, sau decorul de frize cu animale fantastice de pe apărătoarea de ceafă, dar şi elemente specific getice, cum sunt reprezentarea ochilor apotropaici de pe frontal.
Coiful poate fi considerat o capodoperă a artei orfevriere traco-getice, tehnica de execuţie fiind de manieră locală“, a transmis Muzeul Național de Istorie a României despre coiful de aur de la Coțofenești.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
