În realitate, însă, trotinetele provoacă haos în trafic şi printre pietoni. Asta pentru că sunt folosite în afara pistelor special amenajate, pentru că sunt folosite de persoane care, de multe ori, nu au pregătire rutieră minimă şi pentru că se întâmplă să fie folosite şi de copii.
IATĂ AICI REGULAMENTUL DE FOLOSIRE A TROTINETELOR ELECTRICE PE DOMENIUL PUBLIC DIN BUCUREŞTI
Întrebat cine este de vină atunci când o trotinetă electrică este închiriată de pe stradă de un minor sau de o persoană care nu este în deplinătatea facultăţilor mintale, Titi Aur a spus, sec, că "răspunsul peiorativ ar fi... bunica". Evident, metaforic, pentru că expertul se referă în acest caz la faptul că nimeni nu este responsabil. Şi mai departe a explicat şi de ce.
"Nu are cine să fie responsabil. Acest lucru nu a fost nici gândit, nici reglementat. Noi, spre deosebire de ţările civilizate, mai avem un mare dezavantaj. Copilul de 14 ani din Germania a beneficiat de educaţie rutieră la şcoală. Adică cum să meargă cu bicicleta, trotineta, maşina, cum să treacă strada, mai multe. La noi, înainte de Revoluţie, beneficiam de educaţie rutieră la şcoală. După Revoluţie, s-a considerat că e pierdere de timp şi am ajuns să fim primii la morţi şi răniţi. Suntem primii şi la copii decedaţi în accidente rutiere, cu 140 de astfel de cazuri pe an, la grupa de vârstă 0-14 ani.
Ce se poate face. Două soluţii
Când vii şi copiezi un regulament de afară şi te gândeşti că dacă în Franţa, Germania, Belgia se poate merge de la 14 ani cu trotineta, atunci se poate şi la noi, se pierde din vedere un lucru. Noi nu suntem la acelaşi nivel de educaţie cu ei. Şi atunci ar trebui făcute, din punctul meu de vedere, care oricum nu e băgat în seamă de autorităţi, două lucruri.
Un lucru cu efect pe termen lung şi care se va vedea peste nişte ani, este introducerea în şcoală a orelor de educaţie rutieră. Dar autorităţile se opun cu înverşunare. Singurul lucru acceptat a fost că poate aceste ore să fie la opţionale. Dar părinţii de azi sunt copiii needucaţi de după Revoluţie, care nu au beneficiat de educaţie rutieră, deci nu vor bifa niciodată la orele opţionale educaţia rutieră. Dacă nu se impune, nu vom ajunge ca tinerii să fie educaţi.
A doua propunere este doar a mea, şi probabil greu de aplicat în legislaţia românească. Ar trebui ca orice participant la trafic cu trotineta şi bicicleta să fie obligat să facă o asigurare. Asta înseamnă că ar trebui să fie o înţelegere între statul român şi companiile de asigurare, prin ASF, care să spună aşa: când vine prima dată la asigurare cetăţeanul, să plătească o sumă modică, 20-30-50 lei pe ani. Dar la cel mai mic eveniment care se lasă cu sancţionare, plata să fie de 20-30 de ori mai mare. Lucrul acesta se întâmplă în sistemul de asigurări, acel bonus malus. Acest sistem este deja aplicat în SUA şi Canada. Asigurarea începe de la un preţ ridicat, care scade anual, iar la accidente urcă iar", a declarat Titi Aur pentru DC NEWS.
Propunerea avocatului Cuculis: Trebuie schimbată legislaţia
"După părerea mea, aceste trotinete electrice ar trebui să fie înmatriculate. Astfel, putem găsi imediat persoana care a închiriat-o. Din punct de vedere contractual, în schimb, nu poţi verifica dacă o persoane are probleme psihice. Trebuie schimbat sistemul naţional, legislativ, astfel încât cei care au servicii de rent-a-car-, rent-a-bike, etc, să aibă posibilitatea să acceseze sistemul naţional al persoanelor care sunt sub tratament psihiatric.
În cazul trotinetelor, părerea mea este că poţi face un contract mai solid pentru a scăpa de orice răspundere. Dar pentru controale cum trebuie, trebuie schimbată legislaţia. Conducătorii acestora nu pot fi identificaţi", a explicat avocatul Adrian Cuculis.
Poliţia, legată la mâini: Jumătate din poliţişti, plantaţi în intersecţii. România, paradis legislativ pentru ride-sharing
Am cerut un punct de vedere şi din partea poliţiştilor. Astfel, conform spuselor lui Cosmin Andreică, purtător de cuvânt al Sindicatului Europol, sunt destul de puţine lucruri pe care agenţii le pot face dacă legea nu este schimbată.
"Reglementările pe care le avem noi în România referitor la platformele de ride-sharing sunt cele mai favorabile din toată Europa. De ce spune asta? Noi am rămas în urmă foarte mult cu reglementările în privinţa modului de funcţionare ale acestor platforme, inclusiv cu modul de utilizare al acestor trotinete. Dacă ne uităm în alte ţări, vedem că deţinătorii de platforme au fost obligaţi să înmatriculeze trotinetele, să plătească taxe pentru asigurări pentru vătămări corporale şi pagube, şi sunt foarte bine reglementate spaţiile, locurile şi contextul în care pot fi folosite. La noi doar în regulamentul PMB am văzut câteva reglementări privind locurile unde pot fi parcate, în anumite zone, nu peste tot.
În momentul faţă, România beneficiază de un paradis legislativ al acestor platforme de ride-sharing, care spun că nu e vina lor cu privire la nimic: nici unde sunt parcate, nici că sunt folosite de 2,3,4 utilizatori, etc.
Într-adevăr, acum poliţiştii se confruntă cu situaţii în care minori conduc aceste trotinete folosind conturi false sau ale apropiaţilor. Vedem circulaţia a câte 2,3 ocupanţi ai acestor trotinete. Şi mai pot fi şi alte categorii de persoane care pot produce vătămări semnificative sau decese folosind aceste vehicule. Sigur, pe cale separată, în instanţă civilă poţi pretinde orice. Poţi să soliciţi să răspundă solidar platforma, dacă faci dovada că trebuia să îşi nişte garanţii. Dar e clar că aceste platforme nu trebuie să fie exonerate de nişte responsabilităţi pe care ar putea să le verifice uşor. Dar toate îmbunătăţirile înseamnă costuri şi nu sunt dispuşi să renunţe la marja de profit pe care o au. De aceea, trebuie să existe voinţă politică, ca să se impună condiţii şi garanţii ale acestor platforme.
În cazul copiilor sub 14 ani, pot fi sancţionaţi părinţii pentru că încalcă reglementările legale. Mai mult de atât, alte mijloace nu avem. Dacă circulă 2 pe trotinetă putem aplica sancţiuni, la fel şi dacă circulă pe trotuar. S-au făcut paşi importanţi de la începutul anului. Nu suficient, dar oricum. În sensul în care nu mai pot fi conduse pe trotuare, ci doar pe piste sau pe drumurile publice. Putem aplica sancţiuni acolo. Putem aplica şi dacă utilizatorul e sub influenţa băuturilor alcoolice. Avem ceva pârghii, dar dacă ne raportăm la Bucureşti, din cauza lipsei de poliţişti şi a faptului că majoritatea dintre ei sunt plantaţi în intersecţii, mai mult de jumătate dintre ei, iar o altă parte importantă sunt la dispoziţia demnitarilor să elibereze bulevardele, sigur că nu mai avem agenţi disponibili care să poată surprinde astfel de fapte", a declarat Cosmin Andreică pentru DC NEWS.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
