Coronavirus - COVID 19
România în stare de urgență
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642
sau la adresa de e-mail [email protected]

EXCLUSIV  Cât costă jocul “de-a anticipatele”. Blocaj instituțional fără PRECEDENT

Petru Mărginean / 22 feb 2020 / 15:45
FOTO AGERPRES
FOTO AGERPRES

Bugetul public plateste pentru un parlamentar peste 10.000 de euro lunar net (salariu, cheltuieli forfetare). Pentru 470 de parlamentari peste 4.700.000 de euro lunar. In ultima luna, de cand ne jucam de-a anticipatele acesti bani s-au dus pe apa Sambetei.

Si pana aici avem doar o picatura din uriasa risipa bugetara. Pentru ca la cheltuieile cu veniturile directe ale parlamentarilor se adauga costurile de functionare ale intregului aparat administrativ al Legislativului, alte zeci de milioane de euro lunar! Plus bugetele ministerelor care, in contextul unui Guvern demis, sunt practic paralizate. Asadar, in trei luni in care alesii si ministrii demisionari si nominalizati se joaca de-a motiunea de cenzura, audierile si lipsa de cvorum, bugetul Romaniei iroseste sute de milioane de euro lunar! Si toate acestea fara sa existe garantia organizarii alegerilor parlamentare inainte de termen. Pentru ca ramane inca foarte improbabil ca jumatate plus unu dintre parlamentarii romani sa aleaga, de buna voie, sa renunte la 6 luni de "inalta demnitate", salarii, masini, secretare, precum si la beneficiile ulterioare ale unui mandat integral.

In sistemul constitutional romanesc, alegerile anticipate sunt o solutie extrema si, mai curand, pur teoretica, despre care s-a vorbit in fiecare legislatura, dar nu s-a realizat niciodata. Nici macar cel mai jucator dintre presedinti, omul care nu s-a sfiit sa schimbe orice regula in timpul jocului, Traian Basescu, nu a reusit sa forteze anticipatele. Desi si-a dorit! Situatia din 2004 reprezinta un exemplu relevant pentru situatia actuala. Proaspat ales la Cotroceni, purtat de un val de entuziasm popular in crestere, presedintele Basescu se confrunta atunci cu o majoritate parlamentara dominata de PSD. In logica fireasca a Constitutiei ar fi trebuit sa desemneze un premier de la acest partid.

Ce a facut Traian Basescu? Orice altceva!

 

A invocat inclusiv alegerile anticipate si n-a ezitat sa ceara ajutor de la cel care avea sa-i devina adversar pe viata, Dan Voiculescu, rugandu-l insistent sa voteze un Guvern de dreapta. Presati cu argumentul ca o criza ar fi periclitat aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, Voiculescu si Partidul Umanist au acceptat sa sustina Cabinetul Tariceanu si criza a parut rezolvata. Insa in momentul in care umanistii au refuzat sa-si tradeze aliatii social-democrati, sustinand propunerile PSD pentru Presedintia celor doua Camere ale Parlamentului, Traian Basescu a cerut, din nou, si foarte vehement alegeri anticipate. De altfel, acesta pare sa fie momentul care a declansat conflictul Basescu-Voiculescu: considerandu-se sfidat de inscaunarea lui Adrian Nastase ca presedinte al Camerei Deputatilor, presedintele Basescu a atacat imediat "solutia imorala PUR", pe care el insusi o fortase. Ce a urmat, este istorie. Dupa 1 ianuarie 2007, cand Romania a intrat in UE, partidul lui Dan Voiculescu a iesit de la guvernare, asa cum anuntase in 2004. Cateva luni mai tarziu, Traian Basescu a fost suspendat de "comisia Voiculescu", dar a castigat la scor lupta electorala (iar lui Dan Voiculescu i s-a redeschis cateva luni mai tarziu, pura coincidenta, dosarul privatizarii ICA, care primise anterior NUP). Insa nici macar dupa referendumul din 2007, cand s-a intors cu o legitimitate sporita la Cotroceni, nici in 2009 cand si-a reinnoit mandatul, Traian Basescu, a carui putere si influenta au atins cote fara precedent, nu a putut declansa alegeri parlamentare anticipate.

Asadar, cunoscand aceste precedente, intelegand ca jocul de-a anticipatele - cu doar cateva luni inaintea alegerilor la termen - produce costuri incomparabil mai mari decat eventualele beneficii, de ce asistam astazi la un blocaj institutional fara precedent?

Pentru ca aproape toate partidele din Parlament, de stanga sau de dreapta, privesc exclusiv catre propriile mize electorale si nu spre gaura produsa in bugetul de stat. Insa, in momentul in care va aparea un calcul exact si obiectiv al pierderilor financiare produse de aceste jocuri politice, electoratul ii va sanctiona, la pachet, pe toti cei responsabili.

Această analiză îi aparține lui Petru Mărginean, liderul umaniștilor din Deva.

Te-ar putea interesa

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


dcn.n-nxt.25