În contextul pandemiei, patologiile cardio-vasculare au trecut pe un plan secundar, screeningul unor astfel de afecțiuni fiind limitat de restricții și resursele medicale concentrate pe rezolvarea problemelor cauzate de COVID-19.
”La ce ar trebui să ne așteptăm acum, în ceea ce privește patologia cardio-vasculară, neglijată poate timp de doi ani?”, a întrebat jurnalistul Val Vâlcu subiectul.
”Din păcate consecințele le vom mai vedea și le vom mai suporta. Două probleme am identificat, care vor răspunde la întrebările puse de dumneavoastră. Cred că trebuie să vorbim de două probleme separate: perioada în care am practicat și poate că încă mai practicăm o cardiologie adaptată și bineînțeles, drept consecință, ce înseamnă profilul actual al pacientului, care ni se adresează, se adresează la medicul de familie, în particular sau în serviciile de urgențe din spitale.
Referitor la cardiologia adaptată, aș vrea să pornesc de la situația reală pe care am cunoscut-o. În momentul zero, la câteva luni după ce s-a declanșat pandemia, a apărut la nivelul Societății Europene de Cardiologie ghidul, deci în aprilie 2020, de abordare a pandemiei, deci a COVID-19 și bolile cardiovasculare. Evident, la nivelul de Ministerul Sănătății au fost preluate aceste lucruri, au fost adaptate și toate au fost periodic adaptate în raport cu noutățile, învățând și noi din mers, după necesități. În aceste condiții, prioritate au avut urgențele, cele referitoare la COVID-19 și cele privitoare la patologia cardio vasculară. Accesul în spitale, în aceste condiții, a fost făcut pentru sindroamele coronariene acute, au fost accidentele vasculare cerebrale, disecțiile de aorte și încă câteva urgențe cardiovasculare. Întrebarea mea retorică la ora actuală este ce s-a întâmplat cu toți acești pacienți cronici pe care nu i-am regăsit aproape nicăieri. Este vorba de pacienții cu hipertensiune arterială, cu insuficiență cardiacă, cu aritmii care trebuiau periodic să fie verificați și să aibă un dialog cu medicul.
La ora actuală în România, decesul prin boli cardiovasculare este de 55%-60%, iar pe plan european sau mondial este de 40%. Este o diferență de 20 de procente. Ce înseamnă acest lucru și care vor fi consecințele”, a afirmat prof. univ. dr. Cătălina Arsenescu, în cadrul dezbaterii.
”Înseamnă 40.000 de oameni. 40.000 de vieți”, a completat jurnalistul Val Vâlcu, gazda dezbaterii ”Doi ani de la primul lock-down. Riscuri și amenințări de sănătate în era post-COVID”.
”La ora actuală statistica ne spune că avem 18 milioane de decese din boli cardio vasculare pe an. Dar dacă o să reactualizăm acest lucru, ce se va întâmpla? Vom vedea care sunt consecințele”, a mai spus medicul Arsenescu.
Vezi mai mult în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
