Motivele invocate de consilierul local au legătură cu destinul lui Marin Preda, care, deși născut la Siliștea Gumești, județul Teleorman, a avut un moment de răscruce decisiv în adolescență tocmai în pitorescul oraș din Apuseni.
Mai concret, Avram-Jurca a motivat inițiativa bazându-se pe documente care au pornit de la celebra carte autobiografică „Viața ca o pradă”, în care Preda mărturisește că Școala Normală din Abrud a avut un rol decisiv în rămânerea sa pe drumul studiului și al cărții. Pornind de aici, consilierul a ajuns la alte tipuri de documente, printre care Fișa de lectură a elevului Marin Preda, din anul 1938.
Rolul Abrudului în evoluția lui Preda, confirmat și de intelectualii teleormăneni
În cartea „Marin Preda. Anii formarii intelectuale (1929-1948)”, scriitorul teleormănean Stan V. Cristea confirmă în cel de-al doilea capitol intitulat „Marin Preda, normalist la Abrud” următoarele:
„După eșecul întâmpinat cu înscrierea la Școala Normală Carol I din Câmpulung că „n-are ochi buni”, sau înscrierea la Gimnaziul industrial de la Miroș că „se terminaseră înscrierile”, Marin Preda a plecat spre Abrud cu Gheorghe Rizescu, „falsul librar”, ajungând „Seara, pe la orele nouă” cu o mocăniță.
În Școala Normală de Băieți „Andrei Șaguna” din Abrud nu se mai dădeau examene, deoarece locurile nu erau completate. Se dădea doar examen de bursă, unde Marin Preda s-a văzut în capul listei. La acestă școală Marin Preda figurează înscris între anii 1936-1937 și 1937-1938. Numele sub care este înscris aici este Predescu Marin, probabil de la Preda. Termină anul școlar cu media 8,89, fiind clasificat al doilea între 19 elevi.”
Planuri pentru noi proiecte de memorie culturală
Întrebat ce alte inițiative culturale mai are în vedere, Narcis Romeo Avram-Jurca a răspuns: „Aș vrea sa inițiez un proiect in care sa îl elogiez pe Ion Rusu Abrudeanu.”
Cine a fost Ion Rusu Abrudeanu
„Născut in Abrud, in 14 decembrie 1870, urmează Şcoala primară în localitatea natală, le continuă la Brad, Sibiu și Brașov. Începe activitatea publicistică la revista Tribuna din Sibiu.
Trece clandestin în România unde dorea să-şi continue studiile. Aici activează ca şi gazetar la ziarul Timpul la care se afirmaseră şi Eminescu, Slavici şi Caragiale. Conduce ziarul România Ilustrată. Este autor a mai multor volume, lucrări de referinţă în cultura română: Habsburgii, ungurii şi românii – 1915, Pacostea rusească – 1920, România şi războiul mondial – 1921, Păcatele Ardealului faţă de sufletul vechiului regat – 1930, Dr. Miron Cristea-omul şi faptele – 1928, Aurul românesc şi Tragedia aurului, ambele scrise în 1933, Moţii-calvarul unui popor eroic, dar nedreptăţit – 1928.
Ion Rusu Abrudeanu, în calitate de publicist şi gazetar , ne-a lăsat cele mai valoroase studii istorico-etnografice cu privire la Munţii Apuseni despre cele două evenimente istorice: Primul război mondial şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Aceste lucrări rămân înscrise cu majuscule şi figurează cu contribuții substanțiale la istoria naţională.”
Județul Alba, o Mecca pentru autorii și iubitorii de cultură
În ultimii 17 ani, de la preluarea șefiei Consiliului județean Alba de către Ion Dumitrel, județul Alba a devenit locul preferat al multor autori și iubitori de cultură. Anual, în județul Alba, se organizează mai multe evenimente importante cu impact național, printre care „Colocviul Romanului Românesc Contemporan”, „Gala Poeziei - Lista lui Manolescu”, Festivalul de tradiții și obiceiuri ,,Cultură pentru Cultură”, Festivalul Național de Folclor ,,Strugurele de Aur etc.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
