Atenție la rabie! Numărul cazurilor crește. Dr. Ciuhodaru: O mușcătură poate fi mortală și oricine poate fi afectat

Autor: Tiberiu Vasile

Numărul cazurilor care necesită consult și prevenție antirabică în Iași înregistrează o creștere îngrijorătoare, iar modul în care animalele transmit boala devine tot mai diversificat, a declarat miercuri dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” din Iași.

De la începutul acestui an, unitatea medicală a raportat 29 de focare cu 119 contacți și peste 1.000 de persoane care au avut nevoie de prevenție antirabică. Pentru comparație, în întregul an 2024 fuseseră semnalate doar cinci focare, cu 18 contacți, și 1.319 persoane vaccinate, potrivit Agerpres.

Doctorul Tudor Ciuhodaru a venit cu avertizări, într-un mic ghid, privind rabia. Acesta a explicat modul în care boala se transmite, perioada în care se poate manifesta, principalele simptome, riscurile asociate, formele acestei infecții și metodele eficiente de prevenție.

"Nu vă jucați cu această boală"

"Oricine poate fi afectat. O singură mușcătură poate fi mortală. Mergeți de urgență la spital! Nu vă jucați cu această boală.

Primul deces de rabie din ultimii 13 ani s-a înregistrat la Iași.

Nu neglijați infecțiile transmise prin mușcăturile de animale. Un pacient de 44 de ani nu a mai putut fi salvat după ce a fost mușcat de un câine vagabond. 800 de persoane au necesitat profilaxie (doar la Iași). Rabia ocupă locul 10 la nivel mondial între maladiile infecțioase mortale (50-70.000 de decese).

Atenție la rabie! Ce trebuie să știți:

Crește alarmant numărul de pacienți ce necesită profilaxie, dar și numărul de focare (de cinci ori mai multe față de 2024). Cel mai tânăr pacient avea doar 1 an și 2 luni, iar cel mai vârstnic 89 de ani.

Rabia este o boală infecțioasă deosebit de gravă, produsă de un virus, care afectează sistemul nervos central, cu potențial letal în absența unui tratament adecvat.

Calea de transmitere – de la animale bolnave – uzual prin salivă, prin mușcătura (99% din cazuri de la câini purtători de rabie) sau prin zgâriere ori contact cu mucoasele. Extrem de rar, oamenii pot fi infectați chiar și fără mușcătură, prin manipularea unui animal infestat sau inhalarea virusului (dacă virusul se găsește într-o cantitate foarte mare, de exemplu în peșterile liliecilor).

Contactul cu laptele nepasteurizat, expunerea la urină, secreții sau cadavrele animalelor infectate (mai ales țesut cerebral) pot fi alte modalități de transmitere a rabiei.

Incubația medie este de 4-6 săptămâni (cu variații de la câteva zile până la un an).

Simptomele sunt inițial nespecifice (pot dura câteva zile) – de tip pseudogripal (astenie, disconfort, febră, tuse, gât uscat, cefalee) și la nivelul mușcăturii (înțepături, arsuri, furnicături, amorțeală sau senzația de mâncărime).

Dacă apare simptomatologia specifică (de meningo-encefalită difuză) – febră, anxietate, agitație, insomnie, hidrofobie (disconfort la vederea lichidelor sau la contactul cu lichide) și aerofobie (disconfort la ventilație, cum ar fi ferestre sau uși deschise), delir, spasme musculare la nivelul mușchilor feței, gâtului sau diafragmei, convulsii, comă – tratamentul nu mai poate fi realizat cu succes și survine decesul.

După apariția primelor simptome, poate evolua sub o formă furioasă (agitație sau agresivitate extremă, neliniște, convulsii, halucinații, delir, tahicardie, contracții musculare, paralizie facială, salivare excesivă) sau paralitică (slăbiciune care pornește din zona mușcată și se extinde la tot corpul, furnicături, paralizie, comă), cu simptome mult mai severe, sfârșind întotdeauna cu decesul pacientului.

Prevenția este esențială:

NU vă apropiați sau intrați în contact cu animalele domestice sau sălbatice care prezintă comportament anormal (agitate, salivare excesivă sau comportament agresiv).

Anunțați imediat medicii veterinari și Direcția de Sănătate Veterinară.

NU atingeți vulpile și nu încercați să le hrăniți. Anunțați autoritățile dacă le vedeți pe stradă și mergeți la medicul de familie dacă sunteți mușcat de o vulpe sau un câine.

Prevenția poate fi asigurată prin vaccinare preexpunere (în special pentru categoriile ocupaționale cu risc mai mare: lucrători din salubritate, medici veterinari, personal silvic).

Prevenția postexpunere se realizează prin vaccinare.

Până când legea Ciuhodaru (care prevede predarea educației pentru sănătate în toate școlile din România) va fi adoptată, e bine de știut:

Nu neglijați infecțiile transmise prin mușcăturile de animale.

Mușcăturile care afectează fața, capul, gâtul sau mâinile sunt considerate cu risc crescut.

Indiferent de animal (câine, pisică, vulpe etc.), domestic sau sălbatic, curățați imediat plaga cu apă și săpun timp de 15 minute, eventual dezinfectați cu apă oxigenată și mergeți de urgență la spital.

Anual, între 50.000 și 70.000 de decese plasează rabia pe locul 10 la nivel mondial între maladiile infecțioase mortale", a explicat doctorul.

CITEȘTE ȘI: Tot mai mulți bucureșteni mușcați de vulpi și șobolani. Dr. Adrian Marinescu explică ce e de făcut în astfel de situații