Vizite repetate în teren, mesaje care îi îndeamnă pe etnicii maghiari să se înscrie pe listele electorale: liderul cu accente naţionaliste care vizează un al treilea mandat în fruntea executivului de la Budapesta nu a precupeţit niciun efort pentru a se asigura că va avea şi de această dată de partea sa votul acestui electorat, care l-a votat acum patru ani în proporţie de 95%.
Circa 2 milioane de maghiari trăiesc în afara graniţelor Ungariei, consecinţă a destrămării acestei ţări în 1920 prin tratatul de la Trianon, impus după înfrângerea Austro-Ungariei în primul război mondial. Sentimentul apartenenţei etnice s-a menţinut viu în rândul acestei diaspore, după cum o demonstrează şi atmosfera de pe stadionul de fotbal din Dunajska Streda (Dunaszerdahely, în maghiară), situat pe malul astăzi slovac al Dunării. Pe stadion se scandează în maghiară şi flutură drapele în culorile Ungariei Mari: "Patria noastră este Ungaria", explică Gabor Racz, unul din locuitorii oraşului cu 23.000 de suflete.
Potențial imens pentru obținerea voturilor
După revenirea sa la putere în 2010, Viktor Orban a sesizat imediat potenţialul acestei surse de voturi: a reuşit să facă adoptate două legi care au acordat minorităţii maghiare cetăţenia ungară, dar şi dreptul de vot, inclusiv prin corespondenţă.
Dacă Slovacia - unde trăiesc circa o jumătate de milion de maghiari - a reacţionat imediat interzicând dobândirea dublei cetăţenii, peste un milion de etnici maghiari au solicitat paşaportul ungar, în principal în România, unde trăieşte peste jumătate din această diasporă.
Demers care - însoţit de finanţarea de şcoli şi instituţii maghiarofone în ţările vecine - s-a dovedit mai mult decât profitabil pentru Fidesz. "Orban vorbeşte în termeni naţionali şi etnici, ceea ce îi atrage pe maghiarii care trăiesc de cealaltă parte a frontierei", a subliniat pentru AFP Nandor Bardi, istoric la Academia de ştiinţe de la Budapesta. În acelaşi fel, Fidesz a reuşit să tragă spuza de pe turta principalului său concurent, partidul de extremă dreapta Jobbik, a adăugat Bardi.
Opoziția nu a fost de acord
Extinderea dreptului de vot la diaspora a fost viu criticată de opoziţia de stânga, care apreciază că doar cei care plătesc impozite în Ungaria ar trebui să aibă dreptul de a vota. Poziţie respinsă, formal, de Agota Cinege, alegătoare Fidesz în vârstă de 30 de ani, din rândul minorităţii maghiare de la Cluj, din România. "În calitatea noastră de cetăţeni, trebuie să avem aceleaşi drepturi ca în Ungaria, deşi nu plătim impozite", a subliniat ea.
Opoziţia ungară denunţă totodată faptul că, paradoxal, ungurii originari din Ungaria şi care trăiesc în străinătate nu pot vota, la rândul lor, prin corespondenţă. "Guvernul ar putea foarte simplu să le acorde expaţilor dreptul la vot prin corespondenţă. Dar nu a făcut acest lucru, în opt ani, pentru că e vorba tocmai de oameni care au plecat din Ungaria din cauza politicii sale", a reclamat Miklos Hajnal, purtător de cuvânt al noii formaţiunii centrist-liberale Momentum, relatează Agerpres.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
