Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

EXCLUSIV  Vom avea iar un guvern tehnocrat?

Economistul Mircea Coșea a scris, pentru DCNews, o amplă analiză politică a actualei guvernări și mesajelor pe care premierul Mihai Tudose le transmite societății. 

Iată analiza politică scrie Mircea Coșea pentru DCNews: 

Memorabilul ”discutat și uitat” al domnului prim-ministru Mihai Tudose ar putea fi interpretat ca pe un maximum al bramburelii ce caracterizează guvernarea actuală. Nimeni nu poate nega lipsa de coerență și de predictibilitate a măsurilor luate. A devenit o regulă ca azi să fie revocate măsurile luate ieri iar mâine să fie revocate cele luate azi.

Părerea mea este însă că ”discutat și uitat” poate fi nu un semnal al bramburelii ci, din contră, al ”clarificării” activității guvernamentale. Poate fi semnalul hotărârii ferme a domnului prim ministru de a fi prim ministru, adică de a deveni un personaj cu capacitatea de a institui un propriu management guvernamental bazat pe propria expertiză, aplicată și asumată cu responsabilitate.

Ce spune și face, de fapt, primul ministru de câtva timp?

Spune că unele din obiectivele programului de guvernare trebuie ”uitate”. De ce? Pentru că ori nu au rezutatele scontate de autorii programului , ori nu este încă momentul aplicării lor în actualul stadiu de dezvoltare al economiei și societății românești.

Ce concluzie putem trage?

Putem spune că domnul prim ministru Mihai Tudose a hotărât că nu mai acceptă ad literam splendidul și strălucitorul program de guvernare al coaliției  din simplul motiv că nu poate fi aplicat fără a distruge țara și fără compromiterea definitivă a domniei sale și a guvernului pe care îl conduce.

Dovadă a trezirii la realitate a lui Mihai Tudose

S-ar putea să fie o dovadă a trezirii la realitate a domului Tudose, poate și a altor membi de partid și colegi din guvern, care au înțeles că propaganda ”ex televizor” a unora care promiteau creșteri de salarii fără limită sau reduceri masive de impozite și taxe poate  avea priză în mediul electoral dar nu în mediul economiei reale. S-ar putea ca, spre deosebire de domnul Sorin Grindeanu care și-a  manifestat opoziția față de unele comenzi ale partidului doar după ce a fost demis, domnul Mihai Tudose să fi decis să–și spună acum, direct și cu voce tare poziția, trimițând ”în uitare” măsurile pe care le consideră neavenite.

Distanțare a poziției guvernului față de PSD

Pe cale de consecință, nolens volens, trebuie să admitem ideia distanțării poziției guvernamentale față de cea a PSD-ului (rămâne de văzut cum va racționa ALDE), mai precis a domnului Tudose de domnul Dragnea care se consideră și se autointitulează părintele programului cu care a câștigat alegerile. Va accepta domnul Dragnea să recunoască utopia și greșelile programului său, permițându-i domnului Tudose să ”uite” ideile esențiale ale programului printr-o guvernare terre a terre, cu piciorele bine înfipte în realitate?  Nu va considera oare domnul Dragnea ”uitările” domnului Tudose ca pe o erezie sau chiar un atentat la propria sa poziție de leader căci un eventual succes al guvernării va fi exclusiv succesul primului ministru?

Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile în interiorul partidului și dacă ele vor merge într-o direcție atât de specială încât se va ajunge până la pierderea sprijinului politic. Ar fi o situație cu totul ieșită din comun având în vedere că este puțin probabil să se recurgă din nou la o moțiune de cenzură pentru înlăturarea propriului guvern .

Oare s-ar putea ca, păstrând proporțiile dar forțând nota, guvernul Tudose să devină un guvern de tehnocrați în absența sprijinului politic ?

Greu de presupus că se va ajunge acolo dar o distanțare a guvernului față  de actuala conducere a PSD este de așteptat .

[citeste si]

Indiferent de ipotezele politice ce pot fi discutate ca urmare a ”uitările” pe care domnul prim ministru le declară cu aplomb de câte ori are ocazia, mi se par importante trei aspecte ale direcției ce pare a fi luată de către guvern relativ la programul de guvernare PSD-ALDE : a) legitimitatea guvernării în condițiile modificărilor survenite în programul electoral ce a determinat victoria în alegeri ; b) lipsa unui nou concept asupra guvernării ca urmare a devierii de la principiile de bază ale vechiului concept/program ; c) ce șanse de creștere și macroechilibrare are economia în condițiile în care actuala guvernare ” uită” unele angajamente și promisiuni.

Cum se explică victoria PSD

Este evident faptul că victoria istorică a PSD-ului în alegeri se explică primordial prin atributele programului său electoral. Un program bine scris, chiar dacă într-o logică populistă a unor promisiuni dorite și așteptate de către o mare parte a populației. Succesul programului a constat în acreditarea ideii unei îmbunătățiri a stării populației nu numai  posibilă dar și ușor de realizat doar cu condiția ”să se vrea”. Promisiunea: ”Noi putem face ceea  ce alții nu au putut” a creat o speranță generată și de eșecul guvernării Cioloș dar și de lipsa alternativei ce ar fi trebuit oferită de către alte partide.

Ca urmare, diferit de ciclurile electorale anterioare, populația a votat mai mult pe baza programelor decât pe baza unor convingeri politice sau a unor simpatii pentru leaderi. Mai mult s-a votat pentru salarii mai mari și impozite mai mici decât pentru convingeri social democrate sau pentru carisma domnului Liviu Dragnea.

Problema legitimității guvernării

Într-o astfel de situație, schimbarea programelor după căderea guvernului Grindeanui sau prin  ”uitările” domnului Tudose ridică problema legitimității guvernării căci votul s-a dat pentru progremul inițial nu pentru modificări post electorale care pot schimba profund promisiunile făcute.

Domnul prim ministru Mihai Tudose uită anumite elemente ale programului dar nu-și aduce aminte de altele pentru a le  pune  în loc. Spre exemplu, dacă sunt uitate impozitele pe cifra de afaceri, pe gospodării sau de solidaritate, ce se pune în loc sau cum se procedează pentru a aduce la buget colectările necesare creșterii salariilor, a punctului de pensie sau biletele de vacanță,etc ?

Măcar pentru menținerea unui nivel acceptabil de  credibilitate, guvernul trebuie să dea urgent răspuns unor astfel de întrebări. Trecerea de pe prima la a doua poziție a șefului ANAF sau anunțurile euforice privind acreditarea câtorva autorități de management nu sunt răspunsuri suficient de convingătoare.

2017, extrem de dificil

Cu sau fără episoade de uitări, anul 2017 este extrem de dificil pentru guvernul Tudose. Deși este foarte posibilă realizarea unei rate de creșteri record (chiar în jur de 5,8-6.0 %) economia nu este pe drumul cel bun deoarece o astfel de creștere este tipic conjuncturală și profund nesustenabilă chiar pe termen mediu. Caracterul conjunctural al creșterii se explică prin rolul important ( cca.25%) pe care industria (în special industria auto) îl are în structura economiei și în crearea PIB-ului. Conjunctura internațională a pieței auto este favorabilă, pe trend ascendent, ceea ce va putea determina și o creștere  a industriei românești de profil iar lipsa de sustenabilitate a creșterii economice pe ansamblul economiei se menține prin perpetuarea stimulării consumului în condițiile unui insuficient progres investițional în ramurile creatoare de locuri de muncă apte de a crea valoare adugată mare cu potențial sporit de productivitate. Problema cea mai grea a  momentului este pentru guvernarea Tudose crearea fondurilor necesare acoperirii creșterii salariale, a pensiilor și a altor plăți sociale. La mijlocul anului, deficitul este îngrijorător nu atât prin mărimea sa (0,77 din PIB) ci prin lipsa de perspectivă în ceea ce privește posibilitatea reducerii lui în limita acceptată  (3%).

Situație mai gravă decât a deficitului

Gravitatea situației apare și din corelarea triunghiulară a dinamicii altor indicatori pe primele șase luni. Astfel, avem o creștere  enormă a cheltuielilor de personal ( 19,2%) ca și o creștere mare a cheltuielilor de asistență socială  (10,1%) . Raportând aceste creșteri la indicatorii de venituri ( scăderea încasărilor din accize cu 9,4% și a încasărilor din TVA cu 5%) avem de a face cu o situație mai gravă decât cea a deficitului, tradusă prin apariția  așa numitului ”trend de micșorare a gradului de sustenabilitate bugetară”, caracteristic perioadei premergătoare crizei grecești. ( Pentru cei interesați fac trimitere la articolele publicate în perioada 2004-2006 de către fostul ministru de finanțe grec Yanis Varoufakis). La aceasta mai trebuie adăugat nivelul sub mediocru al atragerii fondurilor europene și ponderea extrem de mică a investițiilor (0.7% din PIB).

Fără îndoială, poziția domnului prim ministru față de programul și idicațiile partidului din care face parte este extrem de interesantă și chiar importantă pentru viitorul politicii românești dar, până una alta, să nu ”uite” că are de rezolvat o problemă și mai importantă, aceea a rectificării bugetare din această vară. 

Notă: Titlul și textul aparțin autorului. Titlul de homepage, introducerea și intertitlurile aparțin redacției. 

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


nxt.24
YesMy