Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

Susţinem valorile româneşti: Poveştile iei, covoarelor, opincilor şi măştilor româneşti

Magdalena Popa Buluc / 29 oct 2016 / 19:44

Peste 5.000 de vizitatori și în jur de 140 de expozanți sunt așteptați în acest weekend la Târgul Național de Artizanat și Meșteșuguri “MeșteșugarFEST-România Creativă”, care se desfăşoară la Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” din București.

Târgul meșterilor populari se va desfășura zilnic, între 28-30 octombrie, de la ora 9.00- la 18.00. 

“Meșteșugurile, artizanatul, tradițiile populare sunt elemente esențiale pentru cultura unui popor și, pentru ca ele să reziste în timp, am considerat necesar să oferim o mână de ajutor în susținerea acestor tipuri de activități, să le redescoperim sau să le facem cunoscute tinerilor și copiilor. Este un târg atât de business, cât și unul pe care ți-ar plăcea să-l vizitezi, alături de cei dragi, în timpul liber. Pentru acest eveniment am adus specialiști în finanțare, comunicare și vânzări online pentru a susține workshopuri gratuite meșteșugarilor. Este vorba de traininguri pe care le considerăm necesare pentru dezvoltarea unui business. Pe lângă acestea, evenimentul înseamnă un program vast de spectacole de muzică, teatru, ateliere pentru copii, lansări de carte și proiecții de film”, sublinia Costin Grigore Borc, Viceprim-ministru, Ministru al Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri.

În intervenția sa, Directorul General al Muzeului  Național al Satului “Dimitrie Gusti” din București, Conf. univ. dr. Paulina Popoiu spunea: „Pentru a-i coopta pe meșterii noștri, pe oamenii din sate mai ales, pentru a-i aduce către antreprenoriatul cultural, trebuie să le vorbim în graiul domniilor lor.  Dacă am să le vorbesc în continuare de start-up și background economic, ei nu vor înțelege nimic. Noi, aici, la Muzeul Satului suntem locul în care putem să vorbim pe limba meșterilor populari, să-i ajutăm să își crească afacerile”.

La rândul său, Marilena Stoian, Președinte fondator al ANTREC, preciza că: “Toți apreciem arta populară, dar trebuie să ne gândim că meșteșugarii trebuie să și câștige astfel încât tradițiile lor să meargă mai departe, să nu ne ferim să vorbim despre acest lucru. Dacă meșteșugurile rămân doar ca o activitate de hobby, încet, încet vor dispărea. 

 

Prezent, de asemenea, la deschiderea MeșteșugarFEST, Claudiu Vrînceanu, Secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, aprecia că : ”În viitor ar trebui să ne gândim să-i sprijinim cum să își creeze piețe noi și mă refer la internaționalizarea acestora. Meșteșugarii trebuie să fie și mai prezenți la târgurile internaționale și de turism. Iar o parte dintre programele pe care le gândim trebuie să meargă în zona de online. Estimez că în următorii ani mai mult de jumătăte din vânzarile meșteșugarilor vor fi online.” 

Printre cei care susțin workshopuri se număra Adrian Panait și George Brezoi, reprezentanți ai Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri; Oana Bulexa și Monica Jitariuc- managerii care conduc MSLGROUP The Practice, cea mai premiată agenție de relații publice din România; Antoaneta Mareș- fondatoarea magazinului online de promovare a iei românești Blouse Roumaine Shop și Valentin Radu, fondator al companiei de software pentru marketing Omniconvert (fostul Marketizator).

Totodată, sâmbătă și duminică vor avea loc șapte ateliere pentru copii: creare de opinci, podoabe tradiționale, atelier de “Mândruțe” - broșe și insigne,  jocul educativ„Satul” - vizită în Muzeul Satului, atelier pentru desen și pictură, atelier de creație: “Sporul Casei”, atelier de creaţie de păpuși din papură.

Spectacolele de muzică, dans, teatru sunt susținute de artiști din toată țara, printre cei mai importanți numărându-se: Ştefania Rareş, Aneta Stan, Doina Lavric, Gheorghe Turda, Andreea Haisan, Ana Maria Pătrăscioiu, Paul Ananie.

Duminică, 30 octombrie, între orele 11.00 şi 12.00,  Alice Bîrca susţine atelierul Desen și pictură, pentru copii între 2 şi 5 ani.

Urmează, de la ora 12.00 la 13.00, Atelierul Sporul Casei, susținut de Luminița Voica - fondatoare a Atelier Măria (copii de peste 4-5 ani)

De la 13.00 la 14.00: Creare de păpuși din papură, atelier susținut de Aura Niculae- reprezentantă a Satului Meșteșugurilor din Comana (copii 4- 12 ani)

La ora13.00, Ansamblul folcloric profesionist Burnasul – Alexandria, Teleorman, prezintă spectacolul De la noi, de pe la Vlaşca!  

El este urmat, la 13.30, de  Koy muzesinde beraber dans edelim (Haideţi să ne înveselim la muzeu!), program folcloric al Ansamblului KaraSu- Medgidia.

La ora 14.00: Pe un picior de plai... susţinut de Fluieraşii din Dobroteşti, Teleorman

La 14.30, este programată o prezentare de carte - poezii de dragoste: Miriiungeri de Marin Constantin, Editura SemnE,  2016 , în cadrul căreia Tudor Niculescu Mizil va oferi recitalul de chitară clasică, Firul vieţii

Sub titlul Hai la hora mare!, vor evolua, la ora 15.00, Ştefania Rareş, Aneta Stan, Doina Lavric, Andreea Haisan, Ana Maria Pătrăscioiu, Paul Ananie.

Iar la ora 16:00, vizitatorii se vor putea întâlni cu actorii Teatrului Masca

Evenimentul este promovat de cinci dintre cei mai cunoscuți meșteșugari și susţinători ai valorilor românești: Adela Petre - țesătoare în păr de capră şi posesoare a Tezaur Uman Viu (distincţie oferită de Ministerul Culturii și UNESCO); Alexandru Ilinca - unul dintre cei mai cunoscuți opincari români, Paul Buța - un talentat creator de măști populare, Antoaneta Mareș, fondatoarea platformei online de promovare a iei Blouse Roumaine Shop, Dana Georgescu- fondatoarea atelierului de tipar și legătorie “Moara de hârtie”, dar și a proiectului “Satul Meșteșugurilor”.

Tradițiile populare trebuie să meargă mai departe și vedem în ultimii ani cum tinerii le apreciază din ce în ce mai mult.

Adela Petre, țesătoare în păr de capră, în vârstă de 87 de ani, crede că: “În viaţă, totul este numai să vrei. Și dă și altora ce știi...să aibă cin’ te pomeni”.

Ea a creat primul său covor în anul 1947, însă țese în păr de capră de aproximativ 40 de ani. Bunica mea avea o zicală: Acolo unde se ia războiul din casă, nu merge bine și eu urmam toate vorbele acesteia”. Nu are un catalog de modele, nu a realizat niciodată două covoare la fel, iar covoarele ei pot fi văzute în muzee din toată lumea.

Paul Buța, creator de măști populare: “Masca trebuie să fie expresivă, trebuie să transmită un mesaj, omul trebuie să se regăsească sub ea. Când pui o mască pe față și joci, publicul reacționează”. 

Paul Buța realizează măști din 1990, de când era regizor de comedie și voia să pună în scenă o piesă cu obiceiuri populare. Cum majoritatea tradițiilor implicau măști și nu avea de unde să le cumpere, a început să le creeze.

“Jocul cu măști este un obicei străvechi, iar măștile reprezintă oameni răi, afurisiți, cărpănoși. Masca era pentru străbuni o incriminare a răului, oamenii buni nu se ascundau sub măști”, spunePaul Buța.

Trecerea într-un an nou era însă singura sărbătoare din an în care măștile reprezentau oameni buni. Astfel, anul care se încheia era evidențiat de masca unui bătrân blând, iar anul nou de cea a unui tânăr frumos sau a unui copil. Meșterul popular creează în jur de 2-3 măști pe zi, iar prețul uneia este de aproximativ 100 de lei. În general, clienții fideli ai măștilor sunt ansamblurile folclorice. 

Citește și: „Un destin remarcabil: Camille Claudel"

Alexandru Ilinca, opincar, 62 de ani, adăuga:“M-am dus la tata și i-am spus să îmi arate cum se fac opincile. Și îmi zice: Ne facem de rușine. Noi abia ne-am despărțit de ele și tu vrei să începi iar cu opincile. I-am spus: Da, tată, dar e o situație diferită”.

El a fost aproape de meșteșugul creării opincilor încă din copilărie, tatăl său lucrând “cele mai frumoase modele din sat”. Însă, aproape 35 de ani, meșterul popular a fost angajat la un atelier de croitorie din Râmnicu-Vâlcea. În timpul liber, lucra pe cont propriu și participa la târguri populare. Astfel, a observat că din ținuta produselor expuse lipseau opincile. Totul se întâmpla în urmă cu aproximativ zece ani, la acel moment opincile fiind pe cale de dispariție.

“Abia în ultimii ani a început să fie tradiționalul la modă. La un moment dat, am avut o clientă care mi-a cerut opinci să meargă să își lanseze o colecție la Londra. Și, apoi s-a dus la cizmar și le-a pus toc… să fie modă tradițională. Le-a tunat”,spune râzând Alexandru Ilinca.

O pereche de opinci sau “strămoși ai adidasului” (cum le mai numește meșteșugarul) costă între 10 și 100 de lei.

Dana Georgescu, fondatoarea “Morii de hârtie” și “Satul Meșteșugurilor”, povestea: “Copiii încă sunt sensibili la meșteșuguri dacă sunt puse într-un context potrivit pentru ei. Sunt foarte încântați să vadă cum, din mâinile lor, poate să apară o foaie de hârtie. Este nevoie să facem ceva pentru a ne simți mai bine cu noi înșine, iar meșteșugurile sunt o cale”.

Dana Georgescu și soțul ei, Ion Georgescu, cei care au fondat “Moara de hârtie”, un atelier-muzeu dedicat hârtiei manuale, tiparului de altădată și legătoriei de carte, spun că s-au gândit să creeze un astfel de loc din pasiune pentru cărţi, meșteșuguri, dar mai ales pentru oameni. În 2009 s-a înfiripat ideea, iar din 2011 atelierul muzeu “Moara de hârtie” se găseşte în Comana, județul Giurgiu. Până acum, “Moara de hârtie” a atras peste 10.000 de copii și adulți încântați de meșteșugurile cărtii. Anul acesta, cei doi soți au mai făcut un pas: au lansat “Satul Meşteşugurilor”, un loc în care vizitatorii pot practica meșteșuguri precum: prelucrarea lemnului, fierăria, prelucrarea stufului, olăritul, țesutul, morăritul tradițional, prelucrarea fructelor, legumelor și a plantelor medicinale. 

Citește și: Un fabulos weekend la FNT

Antoaneta Mareş, fondatoare a platformei online Blouse Roumaine Shop: “Accesul la meșteșug trebuie să fie mult mai ușor. Iar online-ul ajută la acest lucru, pentru că este mult mai accesibil din punctul de vedere al timpului și al comunicării. Poți lua legătura cu un artizan mult mai repede decât atunci când faci multe demersuri ca să poți ajunge la un artizan foarte bun”.

Antoaneta Mareş s-a gândit să lanseze un magazin online de promovare a iei româneşti în 2012, după ce a văzut-o pe cântăreaţa britanică Adele pe coperta revistei Vogue într-o ie reinterpretată de designerul american Tom Ford. Astfel, în 2013 fonda Blouse Roumaine Shop. Prima comanda pe care avut-o a fost din Helsinki (Finlanda), iar cei mai fideli clienţi sunt românii şi francezii. ”Eu am foarte mare încredere în industria aceasta, a produselor tradiționale, care ar putea să apară. Momentan nu este o industrie, este o poveste foarte frumoasă, dar are mult potenţial”, mai spune Antoaneta Mareș.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play


Cele mai noi știri

Cele mai citite știri







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


nxt.24
YesMy