Coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice furate s-au întors în România. Update: Primele imagini

Autor: Ioan-Radu Gava

Update:

Coiful de aur de la Coţofeneşti şi două brăţări de aur, recuperate după furtul comis anul trecut la Muzeul Drents din Assen, au fost prezentate marţi seară la Muzeul Naţional de Istorie al României, ministrul Culturii, Demeter Andras, exprimându-şi satisfacţia pentru întoarcerea acasă a celor trei preţioase artefacte, pe care a caracterizat-o drept simbolică.

"Dincolo de recuperarea lor materială, întoarcerea acestor artefacte acasă are o dimensiune simbolică. Ea înseamnă refacerea unei legături între obiect şi memorie, între trecut şi prezent, între patrimoniu şi comunitatea care îl recunoaşte ca parte din sine. Iar dacă acest moment ne spune ceva cu adevărat important, este că patrimoniul nu trebuie doar aparat atunci când este ameninţat, ci şi aşezat cu mai multă grijă şi mai multă înţelepciune în viaţa publică. Nu doar păstrat, ci şi făcut accesibil. Nu doar admirat, ci şi înţeles. Nu doar evocat, ci şi transmis mai departe. Deoarece nu putem ignora caracterul traumatic al furtului, cu siguranţă nici nu putem rămâne captivi în el. Dacă trauma este numai evocată, totul devine inert. Dacă e negată, totul devine necredibil. Singura formulă fertilă este transformarea traumei într-un punct de plecare, pentru mobilizare. Interesul public şi internaţional generat de coif trebuie convertit într-o oportunitate de valorizare, strategică şi responsabilă", a spus Demeter, în cadrul unei conferinţe de presă prilejuită de întoarcerea în ţară a Coifului de la Coţofeneşti şi a celor două brăţări dacice.

Cele trei artefacte excepţionale au sosit, marţi, în România, ulterior, de la Aeroportul Otopeni, acestea fiind preluate de militari ai Jandarmeriei Române şi transportate până la Muzeul Naţional de Istorie a României.

Începând de miercuri şi până pe 3 mai, aceste piese excepţionale vor putea fi admirate de public în timpul programului de vizitare, de miercuri până duminică, între orele 10:00 şi 18:00, ulterior urmând să intre într-un proces de restaurare.

La eveniment au luat parte reprezentanţi ai MNIR, ai IGPR, directorul Muzeul Drents din Assen, Robert van Langh, ambasadorul Olandei la Bucureşti, Willemijn van Haaften, procurorul general a României, Cristina Chiriac.

***
Coiful de aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări de aur au făcut parte din expoziţia Dacia - Tărâmul Aurului şi Argintului, care a fost expusă anul trecut la Muzeul Drents din Assen.

Cu câteva zile înainte de închiderea expoziţiei şi readucerea exponatelor la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, în ianuarie 2025, trei bărbaţi au detonat o intrare din spate a muzeului din Assen şi în doar câteva minute au ieşit cu cele patru artefacte româneşti.

În lunile care au urmat jafului, mai multe persoane au fost arestate.

Ministerul Culturii din România a anunţat în septembrie 2025 că a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate din Muzeul Drents.

Coiful şi două dintre cele trei brăţări, recuperate la începutul lunii aprilie de autorităţile olandeze şi predate autorităţilor române, erau în stare excelentă, cu excepţia unei uşoare urme de lovitură pe suprafaţa coifului.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Știrea inițială:

Acestea vor fi transportate de la Aeroportul "Henri Coandă" din Otopeni către Muzeul Naţional de Istorie a României sub escorta jandarmilor de la Batalionului 9, batalion de protecţie instituţională, pază, transporturi, bunuri cu caracter special, aceştia fiind antrenaţi pentru protecţia unor astfel de bunuri de patrimoniu, scrie Agerpres.

Cu această ocazie, se vor face verificări amănunţite ale tuturor vehiculelor cu care aceste obiecte de patrimoniu vor fi transportate.

Coiful de la Coţofeneşti şi trei brăţări de aur au făcut parte din expoziţia Dacia - Tărâmul Aurului şi Argintului, prezentată anul trecut la Muzeul Drents.

Cu câteva zile înainte de închiderea expoziţiei şi readucerea exponatelor la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, în ianuarie 2025, trei bărbaţi au detonat o intrare din spate a muzeului din Assen şi în doar câteva minute au ieşit cu cele patru artefacte româneşti. În lunile care au urmat jafului, mai multe persoane au fost arestate.

Ministerul Culturii din România a anunţat în septembrie 2025 că a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate din Muzeul Drents.

Furtul a provocat indignare în România şi a declanşat o amplă operaţiune de căutare. Deşi cei trei hoţi au fost arestaţi după câteva zile, locul unde se afla prada a rămas mult timp necunoscut.

În cele din urmă, la începutul lunii aprilie, autorităţile olandeze au anunţat că au găsit coiful şi două dintre cele trei brăţări, pe care le-au prezentat în cadrul unei conferinţe de presă, la muzeu.

Cu excepţia unei uşoare urme de lovitură pe suprafaţa coifului, obiectele, predate autorităţilor române, erau în stare excelentă. Locul în care se află a treia brăţară de aur rămâne necunoscut.

Aceste obiecte antice au fost recuperate după ce autorităţile au încheiat un acord cu doi dintre suspecţi, cel de-al treilea negând orice implicare în această spargere.

Cei trei bărbaţi, identificaţi drept Jan B. (21 de ani), Douglas Chesley W. (37 de ani) şi Bernhard Z. (35 de ani), sunt urmăriţi penal pentru furt şi distrugerea bunurilor muzeului, procesul acestora fiind în derulare în Ţările de Jos.