Lucrarea Românii în „A Treia Europă”. Loialitate. Revoluție. Unitate (1848-1918) este disponibilă acum și în format ebook, pe lângă ediția tipărită care numără 996 pagini.

Lumea academică și culturală românească a marcat anul trecut un moment de o semnificație istoriografică și emoțională deosebită, odată cu lansarea volumului omagial ce a celebrat activitatea prodigioasă a profesorului, istoricului și diplomatului Liviu Maior (1940-2026).

Evenimentul, desfășurat atunci sub egida Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române și a Fundației Transilvania Leaders, a reunit elitele intelectuale pentru a onora o carieră de peste șase decenii pusă în serviciul adevărului. Această ediție aniversară, îngrijită de Vasile George Dâncu și Alina Hucai, a reprodus întocmai profunzimea cercetării istorice de elită, fiind acum accesibilă publicului larg nu doar în format fizic, ci și sub formă de ebook. Lucrarea a constituit o sinteză actualizată a unor opere fundamentale care au modelat înțelegerea secolului al XIX-lea, reunind volume de referință precum „Habsburgi și români. De la loialitatea dinastică la identitate națională”, „1848–1849. Români și unguri în Revoluție” și cercetări esențiale privind asociaționismul și naționalismul în Transilvania.

Personalitate marcantă a cercetării contemporane, multiplu Doctor Honoris Causa și fost Ministru al Educației, Liviu Maior a fost evocat la acest eveniment nu doar ca un cercetător de cabinet, ci ca un om de stat și diplomat de anvergură, care a servit România în calitate de senator, ambasador și președinte al Comisiei Naționale UNESCO. Lansarea volumului a oglindit această traiectorie complexă, fiind însoțită de analizele unor figuri proeminente precum academicianul Ioan-Aurel Pop și profesorul Ioan Bolovan, care au subliniat rolul de magister al autorului. Academicianul Ioan-Aurel Pop a reliefat capacitatea profesorului de a dezgropa din arhive taine ale vieții românilor sub stăpânire austriacă, oferind o realitate istorică ce s-a dezvăluit asistenței ca o succesiune de fresce pline de erudiție. La rândul său, profesorul Vasile Pușcaș a evidențiat modul argumentat în care Liviu Maior a demonstrat că asociaționismul cultural și economic a reprezentat fundamentul deciziilor politice pentru unitatea națională.

Academicianul Ioan Bolovan: „Liviu Maior, un demn continuator al lui David Prodan”

Dincolo de densitatea științifică, volumul s-a distins printr-o estetică rară, fiind ilustrat cu fragmente din fresca „Istoria culturală a Ardealului”, realizată de Costin Petrescu în clădirea Colegiului Academic din Cluj-Napoca. Această operă monumentală, inaugurată în 1939 și ascunsă sub tencuială în 1940 din rațiuni politice, a fost restituită memoriei publice prin această ediție, oferind o paralelă vizuală discursului istoric. Imaginile au completat magistral teza autorului despre „ora astrală” a românilor și despre rezistența prin cultură, celebrând simbolic legătura dintre arta monumentală și destinul național. Publicul prezent la eveniment a putut admira modul în care viziunea lui Costin Petrescu – autorul frescei de la Ateneul Român – s-a împletit cu rigoarea textului scris, ambele omagiind jertfa și gândirea elitelor ardelene.

Miezul ideologic al lucrării, definit de un „Cuvânt către cititori” de o forță polemică remarcabilă, a reprezentat un veritabil manifest pentru demnitatea istoriografiei. Liviu Maior a pledat pentru adevărul istoric și a sancționat tendințele moderne de minimalizare a evenimentelor cruciale, criticând dur „speculanți” care încearcă să judece Revoluția de la 1848 prin lentile ideologice străine de contextul epocii. Pentru profesorul Maior, mișcările de la mijlocul secolului al XIX-lea au fost o dovadă a sincronizării românilor cu „Tânăra Europă”, iar încercările de a-i „condamna istoric” pe protagoniștii acelei epoci au fost respinse categoric ca fiind dăunătoare identității naționale. El a argumentat că românii ardeleni au devenit constructori ai națiunii într-un context european privilegiat, lăsând moștenire un Panteon de simboluri ce nu pot fi ignorate.

În cadrul lansării, profesorul Ioan Bolovan l-a portretizat pe Liviu Maior ca pe un demn continuator al lui David Prodan, capabil să reconstituie parcursul românilor transilvăneni de la formarea națiunii moderne până la desăvârșirea unității statale din 1918. Volumul a oferit astfel o perspectivă echilibrată între rigoarea documentară și pasiunea pentru adevăr, fiind apreciat de specialiști drept o unitate monografică solidă ce acoperă borna simbolică a Marilor Revoluții Europene și finalul Primului Război Mondial. Nota editorului a clarificat că, deși anumite teme au fost reluate pentru a asigura fluiditatea argumentației, lucrarea păstrează un caracter integrator de istorie românească și europeană. Această ediție de colecție, disponibilă acum pe scară largă și în format digital, rămâne un omagiu veșnic adus unui om care și-a dedicat întreaga viață descifrării destinului național. Prin acest demers, Institutul de Istorie „George Barițiu” și Fundația Transilvania Leaders au reafirmat importanța recunoașterii valorilor academice care au susținut interesele României, oferind o moștenire intelectuală ce va rămâne un punct de referință în cultura română pentru generațiile viitoare.