Cele 9 filme „în vogă” de la Cannes care pot ajunge la Oscar. Fjord al lui Cristian Mungiu, cap de afiș

Autor: Loredana Iriciuc

Pentru cei care urmăresc cursa Oscar, Cannes rămâne un indicator important. Anul trecut, din selecția festivalului au ieșit titluri precum „Sentimental Value” și „The Secret Agent”. Cu un an înainte, au atras atenția „The Substance”, „Emilia Pérez” și „Anora”.

În acest context, noua ediție a festivalului pare să marcheze deja începutul sezonului Oscar.

Iată câteva dintre filmele care sunt considerate cele mai puternice candidate, potrivit BBC.

CITEȘTE ȘI: „Fjord”, succes major la Cannes. Filmul lui Cristian Mungiu a câştigat trofeul Palme d'Or 

#1 „Fjord”

„Fjord”, lungmetrajul lui Cristian Mungiu, a câștigat marele premiu al festivalului de la Cannes, Palme d’Or, chiar dacă reacțiile criticilor au fost împărțite. Chiar și așa, filmul regizat de Cristian Mungiu atrage atenția prin temele sale actuale și controversate.

În rolurile principale apar Sebastian Stan și Renate Reinsve, care interpretează un cuplu evanghelic mutat din România în Norvegia. Cei doi ajung în centrul unei anchete pentru presupus abuz asupra copiilor, după ce disciplina strictă din familie include și pedepse fizice ușoare.

Filmul devine rapid o dezbatere despre religie și secularism, despre tradiție conservatoare și liberalism progresist. Tocmai această tensiune îl transformă într-un titlu care poate provoca discuții intense în rândul membrilor Academiei Americane de Film.

VEZI ȘI: „Fjord”, filmul lui Cristian Mungiu premiat cu Palme D'or, a împărțit criticii în două tabere: A stârnit aplauze, scandal și acuzații / VIDEO

#2 „Club Kid”

Deși anul acesta au fost puține producții americane la Cannes, una dintre ele a ieșit rapid în evidență. „Club Kid”, scris și regizat de actorul principal Jordan Firstman, spune povestea unui petrecăreț a cărui viață se schimbă radical când descoperă că are un fiu de 10 ani despre care nu știa nimic.

Filmul este comparat cu „Anora”, inclusiv prin stil și energie. Are același producător, Alex Coco, și mizează pe umor acid, ritm alert și o poveste care combină haosul cu emoția.

Deși nu este văzut ca favorit pentru marele premiu, are șanse reale la categorii importante datorită stilului său accesibil și energiei sale cinematografice.

#3 „La Bola Negra / The Black Ball”

Această producție spaniolă se remarcă prin amploare, decoruri de epocă și o structură narativă complexă. Filmul este regizat de Javier Calvi și Javier Ambrossi, cunoscuți sub numele Los Javis, și urmărește trei fire narative diferite, plasate în două perioade istorice distincte.

Povestea explorează modul în care relațiile homosexuale au fost șterse din istoria Spaniei, îmbinând trecutul anilor 1930 cu prezentul anului 2017.

Distribuția include apariții spectaculoase ale lui Penélope Cruz și Glenn Close, două prezențe care pot atrage atenția Hollywoodului și pot crește șansele filmului în cursa pentru nominalizări.

#4 „Soudain / All of a Sudden”

Regizorul japonez Ryusuke Hamaguchi, câștigător de Oscar pentru „Drive My Car”, revine cu o dramă profund umană și sensibilă, care ar putea repeta succesul anterior.

Acțiunea se desfășoară în mare parte la Paris, unde o directoare de azil de bătrâni întâlnește o dramaturgă japoneză diagnosticată cu o boală incurabilă. Întâlnirea lor deschide o discuție despre viață, moarte și sensul relațiilor umane.

Filmul are o durată de peste trei ore, incluzând o secvență de reflecție despre efectele capitalismului asupra demografiei, ceea ce îl face o experiență solicitantă, dar intens emoțională.

Criticii spun că spectatorii care rămân până la final sunt recompensați cu un impact emoțional puternic și cu o poveste care se construiește lent, dar sigur, spre un final copleșitor.

#5 „The Man I Love”

Rami Malek nu a mai fost în centrul atenției marilor premii de la Oscar de la victoria sa pentru „Bohemian Rhapsody” din 2019, iar „The Man I Love” îi oferă din nou un rol care îi pune în valoare intensitatea și vulnerabilitatea.

Filmul are, într-o anumită măsură, o legătură tematică cu „Bohemian Rhapsody”, pentru că Malek interpretează un cântăreț gay carismatic, pe nume Jimmy George, aflat în contextul crizei HIV SIDA. Diferența este că personajul său nu este o vedetă globală, e un artist de scenă mică, implicat într un spectacol off Broadway în New York la finalul anilor 1980.

În drama semnată de Ira Sachs, povestea urmărește un cerc restrâns de prieteni și felul în care aceștia încearcă să construiască un spectacol în mijlocul unei perioade marcate de teamă, pierderi și stigmat social. Jimmy devine centrul emoțional al filmului, iar fragilitatea lui este dublată de sprijinul constant al partenerului său, interpretat de Tom Sturridge, și al surorii sale iubitoare, interpretată de Rebecca Hall.

Pe măsură ce povestea avansează, personajele din jur încep să înțeleagă că acest moment de pe scenă ar putea fi ultimul pentru Jimmy, ceea ce transformă filmul într o meditație despre viață, artă și sfârșit.

#6 „Notre Salut / A Man of His Time”

Drama lui Emmanuel Marre este o reconstituire biografică inspirată din istoria propriei familii. Filmul îl are în centru pe Henri Marre, interpretat de Swann Arlaud, și plasează acțiunea în perioada ocupației germane din al Doilea Război Mondial.

După căderea Franței, Henri încearcă insistent să obțină un loc de muncă în administrația regimului de la Vichy, condus de mareșalul Pétain. Se vede pe sine ca pe un patriot modern, convins că poate contribui la reconstrucția țării prin metode administrative eficiente.

Problema este că funcția sa îl transformă într un colaborator direct al regimului nazist, implicat indirect în mecanismele care duc la deportarea cetățenilor evrei. Personajul nu pare să conștientizeze pe deplin dimensiunea morală a acțiunilor sale, ceea ce amplifică tensiunea filmului.

Stilul realist, camera apropiată de personaje și inserțiile muzicale din anii 1980 creează un contrast puternic cu atmosfera istorică. Filmul transmite ideea că regimurile autoritare nu sunt susținute doar de figuri extreme, ci și de oameni obișnuiți care își justifică alegerile prin rutină și ambiție personală.

#7 „El ser querido / The Beloved”

„The Beloved” intră într un teritoriu familiar pentru Academia Americană de Film, pentru că explorează lumea cinematografiei din interior, un subiect adesea apreciat în sezonul premiilor.

Javier Bardem are una dintre cele mai puternice interpretări ale carierei sale, în rolul unui regizor consacrat care își distribuie propria fiică, interpretată de Victoria Luengo, într un film istoric intitulat „Desert”.

La început, relația profesională pare un privilegiu pentru tânăra actriță. Oportunitatea de a lucra alături de tatăl ei și de a face parte dintr o producție importantă pare un pas decisiv în carieră. Pe măsură ce filmările avansează însă, dinamica dintre cei doi se schimbă.

Pe platou, regizorul devine la fel de exigent și dur cu fiica sa cum este cu restul echipei. Tensiunile profesionale se amestecă inevitabil cu cele personale, iar filmul explorează fragilitatea relațiilor de familie atunci când sunt puse sub presiunea artei.

Criticii au remarcat ecouri din alte drame despre familie și creație, dar consideră că personajul interpretat de Bardem are o forță proprie, suficient de intensă pentru a atrage atenția în cursa pentru premii.

#8 „Moulin”

Regizorul László Nemes, cunoscut pentru „Son of Saul”, revine cu un nou film plasat în contextul celui de Al Doilea Război Mondial, o zonă narativă pe care o tratează cu un realism dur și o tensiune constantă.

„Moulin” este inspirat din povestea reală a lui Jean Moulin, interpretat de Gille Lelouche, lider al Rezistenței franceze, arestat la Lyon și interogat brutal de ofițerul Gestapo Klaus Barbie, interpretat de Lars Eidinger.

Filmul construiește o atmosferă apăsătoare, în care anchetele, interogatoriile și presiunea psihologică devin centrul acțiunii. Cele două interpretări principale sunt considerate extrem de puternice și contribuie la intensitatea generală a poveștii.

Dincolo de dimensiunea istorică, filmul funcționează și ca o reflecție asupra răului sistemic și asupra curajului individual în fața violenței instituționalizate.

„Moulin” nu este un film ușor de urmărit, dar este descris ca o experiență cinematografică esențială prin forța sa morală și emoțională.

#9 „Minotaur”

Regizorul Andrey Zvyagintsev revine în atenția criticilor internaționali cu „Minotaur”, un film care reinterpretează romanul clasic „Soția infidelă” de Claude Chabrol, deja adaptat anterior și în varianta americană „Unfaithful”.

De această dată, povestea este mutată într un context rusesc contemporan, unde un om de afaceri influent descoperă că soția sa îl înșală. De la acest punct de pornire clasic de thriller psihologic, filmul evoluează într o analiză complexă a puterii, controlului și moralității.

Personajul principal, interpretat de Dmitriy Mazurov, este un oligarh care trăiește într un univers al luxului și al privilegiilor. În contrast, lumea din jurul său este marcată de tensiuni sociale și de realitatea războiului, inclusiv trimiterea angajaților săi pe front.

Zvyagintsev transformă astfel o dramă de infidelitate într o poveste politică despre inegalitate, responsabilitate și corupția morală a elitelor. Filmul este descris ca tensionat, elegant și întunecat, cu o construcție narativă care crește constant presiunea psihologică până la final.