Miercuri, 7 iulie, este a doua zi a Summit-ului NATO de la Ankara. Sunt aşteptate decizii importante pentru securitatea Europei. Preşedintele Nicuşor Dan va cere întărirea securităţii la Marea Neagră.
DC NEWS vă va ţine la curent cu cele mai importante evenimente de la Summit-ul NATO de la Ankara.
Update 3: Coreea de Sud dă bani pentru Ucraina
Coreea de Sud a anunţat marţi că va aloca Ucrainei un pachet de ajutor neletal în valoare de 100 de milioane de dolari pentru a sprijini Kievul în războiul său împotriva Rusiei, în cadrul summitului NATO de la Ankara, informează miercuri EFE.
"Pentru ca acest război teribil să se termine cât mai curând şi să se revină la viaţa obişnuită în pace, Coreea de Sud va continua să facă eforturi împreună cu comunitatea internaţională ca putere responsabilă la nivel global", a declarat, într-o conferinţă de presă, consilierul sud-coreean pentru securitate naţională Wi Sung Lac, referindu-se la asistenţa destinată Ucrainei.
Componentele concrete ale pachetului nu au fost încă definite, fiind în curs de analiză, a indicat ulterior un oficial sud-coreean de rang înalt sub protecţia anonimatului, conform transcrierii conferinţei de presă furnizate de preşedinţia sud-coreeană.
Oficialul a asigurat însă că Seulul îşi va menţine poziţia de a nu furniza arme letale Kievului.
În 2023, Coreea de Sud a anunţat un pachet de asistenţă pentru Ucraina în valoare de 2,3 miliarde de dolari constând în 200 de milioane ca ajutor umanitar şi 2,1 miliarde în împrumuturi concesionale pe termen lung.
Anunţul Coreei de Sud, care participă la summit-ul NATO ca ţară parteneră, a avut loc după ce prim-ministrul canadian Mark Carney a anunţat, de asemenea, marţi, la Ankara, o nouă asistenţă militară pentru Ucraina în valoare de aproximativ 650 de milioane de dolari americani.
Totodată, la Ankara, Coreea de Sud şi OTAN au început negocierile pentru a semna un acord de bază privind achiziţiile cu scopul de a crea bazele instituţionale pentru ca firmele sud-coreene să îşi poată intensifica participarea pe cea mai mare piaţă de apărare din lume.
Începerea negocierilor a fost anunţată marţi de preşedintele sud-coreean Lee Jae Myung după întâlnirea sa de la Ankara cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în marginea summitului.
Consilierul pentru securitate naţională Wi Sung Lac, a explicat, de asemenea, într-o conferinţă de presă care a avut loc tot marţi, că acordul va stabili aspectele legale şi administrative ale cooperării logistice şi de apărare, precum şi ale contractelor de achiziţie între Alianţă şi Coreea de Sud, descriind NATO drept cea mai mare piaţă de apărare din lume.
Wi a spus că acest acord va facilita participarea companiilor sud-coreene pe piaţa achiziţiilor comune a NATO, care, potrivit consilierului prezidenţial, este evaluată la aproximativ 15 trilioane de woni (aproximativ 9,898 miliarde de dolari) anual.
De asemenea, el a menţionat că nu a fost stabilit un termen limită pentru încheierea acestui acord, deşi intenţia sud-coreenilor este de a finaliza discuţiile "cât mai curând posibil".
Consilierul a adăugat că interesul pentru industria militară sud-coreeană a crescut printre membrii Alianţei în contextul creşterii cheltuielilor pentru apărare şi reînarmare în ţările europene.
Pe de altă parte, preşedintele Lee a propus în cadrul Forumului Industriei de Apărare, care a avut loc luni, să se ridice cooperarea la un nivel de "Parteneriat al Industriei de Apărare Coreea de Sud-NATO 2.0", care să depăşească simpla vânzare de arme şi să includă "cercetarea, producţia şi operarea comună" a sistemelor de armament.
Totodată, el a sugerat extinderea colaborării în domeniilor tehnologiilor avansate şi explorarea mecanismelor colective inspirate din gestionarea comună a rezervoarelor strategice de petrol.
Update 2: Mark Rutte a anunţat de cine este dezamăgit Donald Trump în NATO
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri că dezamăgirea exprimată de preşedintele SUA, Donald Trump, faţă de aliaţii săi pentru că nu au oferit sprijin militar în războiul pe care l-a lansat împotriva Iranului se limitează la "cazuri izolate", informează EFE.
"Ştim că dezamăgirea Statelor Unite în ceea ce priveşte Iranul are legătură cu cazuri izolate", le-a declarat Rutte reporterilor la sosirea sa la summitul liderilor NATO care se desfăşoară miercuri la Ankara.
Trump s-a declarat din nou, marţi, "foarte dezamăgit" de NATO în timpul războiului pe care l-a declanşat împotriva Iranului, la sosirea sa la Ankara pentru a participa la summitul Alianţei
"Am fost foarte dezamăgit şi, sincer, dacă summitul nu avea loc în Turcia, unde se întâmplă ca prietenul meu să fie un lider foarte puternic, o persoană foarte puternică, este posibil să nu fi mers", a declarat el alături de preşedintele Recep Tayyip Erdogan, care l-a întâmpinat la sosirea în Turcia.
Trump a adăugat că SUA "nu au fost tratate bine, pentru că am făcut ceva în Iran", repetându-şi nemulţumirea că aliaţii Washingtonului nu au furnizat sprijin în războiul din Orientul Mijlociu lansat împreună cu Israelul.
Deşi a subliniat, aşa cum a făcut-o şi înainte în mod repetat, că "nu avem nevoie de altcineva", Trump a întrebat retoric de ce SUA "au investit trilioane de dolari în NATO" pentru a proteja Europa de Rusia fără a primi nimic în schimb.
"Într-un fel, îi testam pe oameni. Îi testam să văd dacă vor fi acolo pentru noi la nevoie, pentru că de multă vreme spun că noi îi ajutăm, dar nu sunt sigur că ei vor fi acolo pentru noi", a mai spus Trump, menţionând Regatul Unit, Franţa, Germania şi Italia.
În altă ordine de idei, Rutte a mai declarat miercuri că ultimele atacuri ale SUA asupra Iranului au fost "absolut necesare", potrivit Reuters.
"Când ai un armistiţiu şi Iranul practic încalcă armistiţiul, cred că este absolut crucial ca SUA să reacţioneze cu fermitate", a mai declarat Rutte la sosirea la summitul NATO de la Ankara.
Update 1:
Ţările NATO sunt aproape de un acord vizând extinderea spre Europa de Est şi Turcia a unei reţele de conducte de combustibil care datează din epoca Războiului Rece, în ideea de a se asigura că aceste ţări pot fi aprovizionate cu combustibil în situaţii de criză, transmite Bloomberg.
Sistemul de conducte de combustibil al NATO (NATO Pipeline System - NPS) este o reţea de conducte subterane de combustibil care datează din perioada Războiului Rece şi care poate fi utilizată în cazul unui conflict militar. State precum Polonia şi România susţin de mult timp că ar trebui să aibă acces la sistemul de conducte NATO care aprovizionează forţele occidentale în caz de război şi care în prezent se opreşte în Germania.
Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, se aşteaptă ca decizia de prelungire spre Est a acestor conducte să fie anunţată miercuri la summitul NATO de la Ankara, după ce s-a ajuns la un consens după mai mulţi ani de deliberări. Conductele conectează baze militare, ajutând la livrarea de combustibil în situaţii de criză.
Iniţiativa reflectă îngrijorările că aceste conducte concentrate în Europa de Vest ar putea fi insuficiente pentru a susţine operaţiuni la scară largă în apropierea graniţelor Rusiei. Majoritatea ţărilor NATO de pe flancul estic se bazează pe infrastructura rutieră sau feroviară, care este mai vulnerabilă la blocaje şi atacuri.
Extinderea sistemului de conducte de combustibil urmează să devină cea mai mare investiţie realizată vreodată de Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, cu un preţ care ar putea ajunge la 30 de miliarde de dolari pe parcursul a două decenii, a declarat una dintre sursele citate de Bloomberg.
Detaliile tehnice ale proiectului, inclusiv structura de finanţare şi ordinea extinderii, urmează să fie stabilite în următoarele săptămâni, au precizat sursele. Acestea au mai spus că NATO ar urma să furnizeze cea mai mare parte a finanţării, ţările estice acoperind restul costurilor, iar detaliile sunt încă în curs de negociere. Polonia, ţările baltice, România, Bulgaria şi Turcia vor fi principalii beneficiari ai proiectului.
NATO analizează de mai mulţi ani o extindere spre Est a aşa-numitului Sistem de Conducte din Europa Centrală, dar amploarea proiectului i-a făcut pe mulţi aliaţi să se teamă că este nesustenabil. Proiectul are ca scop îmbunătăţirea capacităţii alianţei de a furniza combustibil aeronavelor, vehiculelor şi instalaţiilor militare. Proiectul a devenit şi mai important după ce Rusia a lansat invazia sa la scară largă în Ucraina în 2022.
---------------------------------------------------------------------------------------
Miercuri, preşedintele Turciei şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, îi vor întâmpina pe toţi liderii aliaţi la începutul Summitului.
În cadrul reuniunii la nivel înalt, preşedintele Nicuşor Dan va accentua importanţa continuării sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre şi întărirea posturii de descurajare şi apărare în mod unitar pe Flancul estic, a transmis Administraţia Prezidenţială înaintea reuniunii. Totodată, el va atrage atenţia asupra consecinţelor pe care acţiunile Rusiei le au la nivel regional, inclusiv asupra României, cu accent, în acest context, pe necesitatea consolidării apărării aeriene şi maritime.
De altfel, România a semnat, marţi, la Forumul NATO pentru Industria de Securitate şi Apărare/NATO Security and Defence Industry Forum (NSDIF) mai multe Memorandumuri de Înţelegere privind programe de apărare antidronă.
"La nivel NATO se discută o serie de acţiuni pentru cea mai bună soluţie tehnică de apărare antiaeriană cu ţinte de joasă altitudine. De asemenea, s-a semnat un memorandum cu training pentru piloţi în mai multe locuri din Europa. Un alt document semnat este acel NATO Drone Edge - un proiect prin care ţările membre admit să facă achiziţii în comun pentru drone. Va fi un fel de 'marketplace' testat de NATO, cu soluţii testate de NATO, din care ţările vor putea cumpăra produse coordonate la nivel NATO. De asemenea, a fost semnat încă un proiect pentru acel NATO Global Eye, un sistem nou care înlocuieşte celebrele aeronave AWACS prin care se face supraveghere de la înaltă altitudine", a explicat ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, după semnare.
Mai multe contracte de armament au fost anunţate marţi la Forum de secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Potrivit lui Rutte, aliaţii NATO vor investi peste 40 de miliarde de dolari în următorii cinci ani în capacităţile lor de apărare împotriva dronelor, a relatat AFP.
Investiţiile în Apărare se vor regăsi în discuţiile liderilor de la Summit.
Principalele teme care se vor afla pe agenda de miercuri sunt: îndeplinirea angajamentelor privind creşterea bugetului pentru apărare şi asumarea unor responsabilităţi crescute ale aliaţilor europeni, continuarea sprijinului acordat Ucrainei şi efortul de consolidare operaţională şi industrială a Alianţei, ca efect cumulat al dezvoltării companiilor, producţiei şi inovării tehnologice.
Acesta este al doilea Summit NATO organizat în Turcia, după cel din 2004, când România a participat pentru prima dată în calitate de membră, conform Agerpres.
