Miercuri, 7 iulie, este a doua zi a Summit-ului NATO de la Ankara. Sunt aşteptate decizii importante pentru securitatea Europei. Preşedintele Nicuşor Dan va cere întărirea securităţii la Marea Neagră.
DC NEWS vă va ţine la curent cu cele mai importante evenimente de la Summit-ul NATO de la Ankara.
Update 28: Trump spune că nu crede că războiul din Iran „va începe din nou”
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu crede că războiul din Iran „va reîncepe”, în ciuda îndoielilor exprimate cu privire la rezistența armistițiului.
„Nu cred că va reîncepe. Cred că va merge foarte repede. Ei au lovit câteva nave, așa că i-am lovit mult mai tare. Când ei lovesc, noi lovim de 10 ori mai tare, știți. Noi lovim mult mai tare decât ei”, a spus el când a fost întrebat dacă războiul va reluat, într-o conferință de presă la Ankara, Turcia.
Update 27: „Tocmai au avut un moment prost”, spune Trump despre refuzul NATO de a participa la războiul din Iran
Președintele SUA, Donald Trump, a continuat să vorbească pozitiv despre alianța NATO astăzi, în ciuda faptului că a criticat unele țări membre chiar în această dimineață, declarând jurnaliștilor cu puțin timp în urmă că țările NATO „au avut pur și simplu un moment prost” când au refuzat să participe la războiul SUA și Israelului cu Iranul.
Întrebat dacă SUA ar fi acolo pentru țări precum Spania, Italia și Regatul Unit dacă ar fi atacate, în ciuda faptului că au refuzat să se alăture războiului, Trump a spus: „Spania a fost foarte rea, dar știți... Italia a fost bună și aproape toate țările au fost bune. Au avut doar un moment prost”.
Liderul SUA a fost evaziv în descrierea întâlnirilor pe care le-a avut cu membrii NATO la Ankara mai devreme astăzi, spunând: „Dacă există un cuvânt care descrie ziua de azi, acesta este unificare. Nu am mai văzut așa ceva.”
„Fiecare dintre aceste țări ne iubesc, se iubesc între ele. A fost o unificare extraordinară. A fost un lucru frumos de spus”, a spus Trump
Update 25: „Domnule, vă iubim”: Trump se laudă cu laudele aduse de țările NATO
Președintele Donald Trump a salutat miercuri „dragostea din sală” față de SUA în timpul întâlnirilor sale cu țările membre NATO, lăudându-se că liderii mondiali și-au exprimat aprecierea pentru eforturile sale de a crește cheltuielile pentru apărare, transmite CNN.
„Le place munca pe care o fac”, a spus el în timpul unei conferințe de presă. „Au spus: «Domnule, vă iubim». Aceștia sunt oameni maturi care spun asta, nu-i așa că e frumos?”
După ani de zile în care a insistat ca membrii NATO să aloce o parte mai mare din bugetele lor apărării, Trump a spus acum că toți de acord cu o nouă țintă de 5%.
„Unii au răspuns cu adevărat apelului, iar alții fac schimbări majore și vor răspunde apelului”, a spus el. „Referința va fi acea cifră de 5%, aceasta este cifra care ar fi trebuit să fie de ani de zile.”
Trump a adăugat că această creștere a cheltuielilor ar aduce beneficii SUA, o mare parte din bani fiind cheltuiți pentru achiziționarea de armament și echipamente fabricate în America
Update 24: Zelenski l-a convins pe Trump ca #Ucraina să primească licenţa fabricării sistemelor antiaeriene Patriot
Preşedintele american Donald Trump a anunţat miercuri că Ucraina poate primi din partea SUA licenţa de producţie a sistemelor antiaeriene Patriot, o cerere insistentă a omologului său ucrainean Volodimir Zelenski, cu care s-a întâlnit miercuri la summitul NATO la Ankara, relatează Agerpres, citând AFP şi EFE.
"Vă vom da o licenţă pentru a fabrica Patriot", a spus Trump în faţa presei la începutul întâlnirii cu Zelenski. "Încă nu am informat compania (producătoare), dar asta se va rezolva", a adăugat el.
Zelenski a dat mulţumit din cap când Trump l-a întrebat dacă i se pare o decizie pozitivă. Preşedintele ucrainean i-a mai cerut anterior omologului său american licenţa pentru ca Ucraina să producă baterii Patriot şi rachete interceptoare pentru aceste sisteme, dar nu a primit atunci răspunsul dorit.
Zelenski a cerut de asemenea furnizarea unor noi astfel de rachete interceptoare, după ce atacurile ruseşti repetate cu rachete balistice au consumat substanţial din resursele primite de Ucraina din partea susţinătorilor săi occidentali în războiul cu Rusia.
Însă la această cerere Trump a răspuns mai degrabă negativ, afirmând acum de faţă cu Zelenski că Statele Unite au la rândul lor nevoie de aceste rachete.
Neavând suficiente rachete interceptoare, armata ucraineană nu a reuşit să doboare nicio rachetă balistică lansată de Rusia în ultimele două salve de atacuri.
Pe de altă parte, cei doi preşedinţi au spus că vor aborda şi posibilitatea semnării unui acord privind furnizarea unor drone ucrainene către SU
Update 23: NATO este mai unită ca niciodată, declară secretarul general Mark Rutte după summitul de la Ankara
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că summitul de la Ankara, încheiat miercuri după-amiază, a produs un sentiment imens de unitate, la câteva ore după ce preşedintele american Donald Trump a dispus tăierea relaţiilor comerciale cu Spania şi şi-a reiterat revendicările privitoare la Groenlanda.
Am simţit că această alianţă este mai unită ca niciodată, a spus Rutte în conferinţa de presă de la finalul reuniunii la nivel înalt din capitala turcă, transmite Agerpres.
Am ştiut întotdeauna că preşedintele Trump şi Statele Unite sunt complet angajaţi faţă de NATO, a afirmat el.
Fostul premier olandez a ţinut să dea asigurări că există un angajament ferm din partea celor 32 de state membre NATO de a continua sprijinul pentru Ucraina.
Întrebat dacă i s-a părut că Trump este la fel de supărat ca la summitul de anul trecut sau măsurile luate de statele europene pentru a creşte cheltuielile de apărare l-au domolit într-o oarecare măsură, Rutte a răspuns că discuţiile sincere fac "familiile" mai puternice.
"Am simţit mereu că familiile care uneori discută sincer, chiar se ceartă puţin, sunt mai puternice decât cele nu vor să ajungă la dezacorduri şi să ţină mereu lucrurile în unitate. Am simţit mereu că este puţin fals. Îmi place când uneori între prieteni te poţi certa unul cu altul pentru că te face mai puternic. Preşedintele Trump nu este o persoană care îşi ţine opiniile pentru el", a afirmat secretarul general al NATO.
El a adăugat că liderul de la Casă Albă a fost foarte clar în două chestiuni. "Una este că Europa trebuie să facă mai mult. Este angajat faţă de NATO. Dar mi-a spus: 'Mark, nu este un lucru corect. Cum poţi avea 600 de milioane de oameni care trăiesc în Europa, cea mai bogată parte a lumii, cu economii ca Germania, Olanda, Italia şi Franţa, (...) şi să fiţi atât de dependenţi de SUA. Nu este corect.' Şi cred că are dreptate. Asta este ceea ce a spus la Haga. Cred că ledearship-ul său a fost foarte important. Deci este angajat faţă de NATO, dar aşteptând în acelaşi timp să facem cu toţii mai mult".
Rutte a recunoscut că Trump a fost dezamăgit de modul în care aliaţii au acţionat în contextul războiului din Iran.
"Ceea ce am subliniat este că a fost vorba de cazuri izolate. În mod masiv, europenii au făcut ceea SUA au negociat bilateral cu ţările europene", a dat el asigurări.
Întrebat dacă şi-a pierdut respectul de sine când Trump a făcut noi declaraţii care au provocat tensiuni referitoare la Spania şi Groenlanda, iar el s-a aflat alături de liderul american şi nu a spus nimic, Rutte a evitat un răspuns direct.
Pe de altă parte, el s-a folosit de prilej pentru a afirma din nou că "Trump trebuie elogiat pentru că NATO este mai puternică" şi că măsurile asupra cărora a insistat "fac din Europa un partener mai relevant pentru SUA".
Update 22: Nicușor Dan, declarații de presă la finalul participarii la Summitul NATO
Președintele României, Nicușor Dan, a susținut declarații de presă la finalul participarii la Summitul NATO de la Ankara.
Redăm mai jos principalele declarații făcute de președintele României:
- Au fost mai multe chestiuni importante. Summitul de la Haga a fost un moment de cotitură când SUA au pus în discuție creșterea cheltuielilor de apărare. A fost un moment acum la un an să vedem cum suntem, iar răspunsul este că statele europene au luat în serios angajamentul de acum un an. România este, anul acesta, la aproximativ 2,5% din PIB, plus 1,2% din PIB (cheltuieli pentru apărare - n.red.). Din cei 2,5%, 40% sunt pentru înzestrare, cumpărare echipament nou.
- A fost o discuție despre cum facem ca banii să se transforme repede în echipamente. Noi ne-am alăturat și Băncii pentru apărare care va avea un sediu în România, din cele patru. Discuția e cum facem ca echipamentele să vină în timp util.
- Un lucru bun pentru România este că s-a reafirmat la finalul summitului că Rusia este principala amenințare la adresa Alianței și, implicit, importanța Flancului Estic.
- În intervenția pe care am avut-o am reafirmat sprijinul față de Ucraina.
- Am adus în discuţie situaţia din Republica Moldova şi am solicitat partenerilor să contribuie la capacităţile de apărare ale acestui stat.
- Nicuşor Dan a evidenţiat şi importanţa Mării Negre în cadrul aliat. "În Marea Neagră urmează să producem şi noi şi Turcia gaz".
- Am profitat să ne întâlnim cu oameni cu care nu ne întâlnim în mod normal la reuniunile europene. M-am întâlnit cu o delegație de senatori americani și am vorbit despre sporirea prezenței militare și economice a SUA în România.
- Azi, am avut o întâlnire cu premierul canadian, am discutat despre reactoarele de la Cernavodă, că partea română a dezvoltat niște soluții complementare și împreună să mergem cu aceste tehnologii comune pe piața mondială.
- Ne-am întâlnit și cu președintele din Coreea de Sud, implicată în reabilitarea și construcția noilor facilități de la Cernavodă. Coreea este implicată și în localizarea unor unități de producție militară.
- Am avut și o întrevedere cu premierul britanic cu care am discutat chestiuni de securitate.
- Am informat Aliații despre progresele cu hubul de securitate.
- A fost un summit de etapă. Fiecare țară a explicat unde se află în acest moment. În sală atmosfera a fost una de colaborare, de toate părțile - partea americană, partea europeană...
Update 21: Trump și-a schimbat tonul față de NATO
Trump a adoptat un ton mai pozitiv față de NATO în urma întâlnirilor de astăzi de la summitul NATO, spunând că liderii au avut o „întâlnire excelentă” în timp ce vorbea alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Update 20: Trump spune că Putin și Zelenski se vor întâlni
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat reporterilor, înaintea unei întâlniri bilaterale cu Volodimir Zelenski. că liderul ucrainean și președintele rus Vladimir Putin se vor întâlni „în curând”.
Putin „și Zelenski se vor întâlni și se va întâmpla ceva pozitiv”, a spus Trump. „Sper că se va întâmpla curând”.
Președintele american a adăugat că o rezoluție între cele două țări ar salva vieți și ar permite Ucrainei să se reconstruiască după invazia la scară largă a Rusiei.
Update 19: Iată declaraţia comună a şefilor de stat de la Summit-ul NATO:
"Noi, șefii de stat și de guvern ai Alianței Nord-Atlantice, ne-am reunit la Ankara pentru a ne reafirma angajamentul de fier față de apărarea noastră colectivă în temeiul Articolului 5 din Tratatul de la Washington și față de legătura transatlantică. Un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor. Unitatea, solidaritatea și forța noastră colectivă rămân fundamentul păcii, securității și prosperității pentru cei un miliard de cetățeni din Alianța noastră de națiuni libere și democratice. Ne menținem angajamentul față de abordarea noastră la 360 de grade în ceea ce privește descurajarea și apărarea.
Pentru a contracara amenințarea pe termen lung pe care Rusia o reprezintă pentru securitatea și stabilitatea euro-atlantice, precum și amenințarea persistentă a terorismului, Aliații își îndeplinesc angajamentul de apărare de la Haga. În 2025, Aliații europeni și Canada și-au crescut investițiile în cerințele de bază de apărare cu peste 139 de miliarde de dolari. Investițiile noastre oferă capabilitățile de care avem nevoie, consolidând în același timp baza noastră industrială și reziliența. Astăzi, la Ankara, anunțăm achiziții noi de peste 50 de miliarde de dolari și ne angajăm să extindem capacitatea colectivă de producție și să colaborăm cu industria pentru a accelera inovarea. Vom continua eforturile noastre de a elimina barierele în calea comerțului cu produse de apărare între Aliați și de a valorifica parteneriatele NATO pentru a maximiza profunzimea și cooperarea industrială în domeniul apărării.
Construim viitorul: o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic – o Alianță modernizată. Aliații europeni și Canada, colaborând cu Statele Unite, își asumă o responsabilitate mai mare pentru apărarea Alianței. Descurajarea și apărarea NATO se bazează pe un mix adecvat de capabilități de apărare nucleară, convențională și antirachetă, completat de mijloace spațiale și cibernetice. Ne angajăm să ne menținem avantajul în luptă. Investim în capacitatea noastră de a desfășura, sprijini și susține forțele noastre armate și de a ne atinge obiectivele de capabilități în toate domeniile, inclusiv în lovituri de precizie la distanță mare, apărare integrată antiaeriană și antirachetă, sisteme fără echipaj, tehnologii de vârf și capabilități de informații. Dezvoltăm un cloud de luptă transatlantic interoperabil și adoptăm modele puternice de inteligență artificială.
Ucraina contribuie la securitatea transatlantică, iar Aliații rămân uniți în sprijinul lor neclintit pentru Ucraina în apărarea libertății, suveranității și integrității sale teritoriale. Aliații europeni și Canada finanțează acum marea majoritate a asistenței de securitate pentru Ucraina prin mijloace bilaterale și multilaterale. Aliații subliniază că acest sprijin trebuie să fie echitabil, previzibil și sustenabil pe termen lung. Pentru anul 2026, Aliații promit 70 de miliarde de euro în echipamente militare, asistență și instruire pentru Ucraina și își afirmă angajamentele suverane de a menține cel puțin niveluri echivalente în 2027. În acest scop, salutăm decizia Uniunii Europene de a oferi finanțare multianuală Ucrainei prin intermediul Împrumutului de Sprijin pentru Ucraina.
Alianța continuă să răspundă și să se adapteze la competiția strategică, instabilitatea omniprezentă, amenințările hibride și șocurile recurente care definesc mediul nostru mai larg de securitate. Aliații reiterează că Iranul nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară și solicită Iranului să respecte pe deplin libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz.
Ne exprimăm aprecierea pentru ospitalitatea generoasă oferită de Turcia. Așteptăm cu nerăbdare următoarea noastră întâlnire", se arată în declaraţie.
Update 18: Se răzgândeşte Donald Trump în privinţa Spaniei?
Preşedintele american Donald Trump nu a repetat criticile la adresa Spaniei şi nici anunţul său privind suspendarea armistiţiului interimar cu Iranul în cadrul reuniunii liderilor din statele membre de miercuri, a declarat pentru Reuters o sursă la curent cu discuţiile.
Donald Trump, care mai devreme a dispus o încetare a schimburilor comerciale cu Spania din cauza nemulţumirilor sale legate de nivelul cheltuielilor de apărare al acestui stat şi de lipsa sa de cooperare în timpul războiului cu Iran, nu a menţionat nici chestiunea Groenlandei în timpul discuţiilor, a mai menţionat sursa citată.
Update 17: Nicuşor Dan anunţă că România va aloca 3,7% din PIB apărării.
DC News anunţase de la finalul lunii iunie că ar putea creşte cheltuielile pentru Apărare ale României.
"A fi un Aliat responsabil înseamnă că trebuie să livrezi rezultate: România va atinge în acest an o cheltuială cumulată pentru apărare și securitate de 3,7% din PIB. Lucrăm la crearea unei industrii de apărare transatlantice mai puternice și mai capabile și am salutat inițiativa NATO Drone Edge. De asemenea, ne facem partea în ceea ce privește partajarea sarcinilor și asumarea unei responsabilități sporite, inclusiv pentru securitatea la Marea Neagră, unde colaborăm cu alți Aliați pentru a crește descurajarea și a preveni incidentele.
România va continua să investească, să construiască și să apere nu doar propriul teritoriu, ci și spațiul comun al libertății pe care îl reprezintă NATO. România rămâne angajată să își extindă rolul de actor de stabilizare la Marea Neagră și de-a lungul Flancului Estic, sprijinind Ucraina și Republica Moldova și implicându-se activ în formatul #B9 în beneficiul securității și prosperității regionale", a transmis Nicuşor Dan de la Ankara.
Being a responsible Ally means you have to deliver:
— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) July 8, 2026
Romania will reach this year a cumulated defence and security expenditure of 3,7% of GDP. We are working towards a stronger and more capable transatlantic defence industry and we welcomed the NATO Drone Edge initiative. We are… pic.twitter.com/O9VLFiSto9
Update 16: UE şi aliaţii Danemarcei răspund declaraţiilor lui Trump despre Groenlanda
Uniunea Europeană şi mai multe ţări europene membre ale NATO şi-au exprimat miercuri sprijinul faţă de Danemarca după ce preşedintele american Donald Trump a afirmat din nou că Groenlanda ar trebui să se afle sub control american, nu danez.
Deciziile privind viitorul Groenlandei aparţin "locuitorilor Groenlandei şi danezilor", a reiterat Comisia Europeană miercuri, în urma unor noi remarci ameninţătoare ale preşedintelui american Donald Trump pe această temă, relatează AFP.
"Integritatea teritorială, suveranitatea naţională şi inviolabilitatea frontierelor sunt principii fundamentale ale dreptului internaţional", a declarat reporterilor la Bruxelles Olof Gill, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Totodată, liderii Islandei, Olandei şi Letoniei au fost cei mai fermi în a strânge rândurile în jurul Copenhagăi la summitul NATO de la Ankara, notează EFE.
"Poporul Groenlandei a spus că nu vrea să facă parte din SUA", a declarat miercuri presei prim-ministrul islandez Kristrun Frostadottir, la sosirea la summitul din Turcia.
Deşi a recunoscut că problema acestui teritoriu autonom a fost "o temă recurentă în declaraţiile preşedintelui SUA", ea şi-a exprimat "speranţa" ca în discuţiile în curs să se ajungă la o soluţie acceptabilă pentru toate părţile.
"Cred că, cu tot ce am văzut în ultimele şase până la 12 luni, NATO devine mai puternică decât era înainte de situaţia în care ne aflăm", a opinat Frostadottir.
La rândul său, prim-ministrul olandez Rob Jetten a declarat că, în ultimele luni, aliaţii europeni "s-au dovedit destul de capabili să apere acest continent" şi singuri, "deşi evident cu ajutorul americanilor".
Preşedintele leton, Edgars Rinkevics, a menţionat că poziţia ţării sale este "foarte clară" în a considera Groenlanda "o parte indispensabilă a Danemarcei", dar a subliniat şi necesitatea "consolidării securităţii în Arctica", lucru pe care NATO "este pregătită să îl facă".
Omologul său finlandez, Alexander Stubb, a evitat să comenteze această problemă atunci când a fost întrebat de presă la sosirea sa, afirmând pur şi simplu că alianţa va fi "mai puternică ca oricând".
Anterior, prim-ministrul danez Mette Frederiksen - unul dintre primii şefi de stat sosiţi la Ankara pentru ziua a doua a summitului - a declarat că Groenlanda "nu este de vânzare" şi a avertizat că Copenhaga va apăra "fiecare centimetru al teritoriului său".
"Ne aşteptăm ca toată lumea, inclusiv toţi aliaţii noştri, să respecte dreptul poporului groenlandez la autodeterminare, deoarece suntem un stat suveran şi avem nevoie ca toată lumea să ne respecte integritatea teritorială şi suveranitatea", a spus ea.
Cu o zi înainte, Trump a declarat că Groenlanda ar trebui să fie sub controlul SUA, a acuzat Danemarca că "nu cheltuieşte bani pentru a ajuta cu adevărat" teritoriul insular şi i-a criticat pe europeni pentru că nu doresc să accepte această idee, "cu toţi banii pe care (SUA) îi cheltuiesc pentru a-i ajuta împotriva Rusiei".
Update 15: Australia cheltuie mai mult pe Apărare decât multe state NATO
Ministrul industriei de apărare australian, Pat Conroy, a declarat miercuri, la Ankara, unde conduce delegaţia ţării sale invitată la summitul NATO, că Australia cheltuieşte pentru apărare mai mult decât "majoritatea ţărilor" din Alianţă, relatează EFE.
"Facem multe investiţii pentru a proteja Australia şi aceasta se observă în întreaga lume. Cheltuim pentru apărare mai mult decât majoritatea ţărilor NATO şi aşa va rămâne pentru un timp", a afirmat Conroy pentru Channel 9, întrebat dacă această creştere a cheltuielilor este suficientă pentru a-l mulţumi pe preşedintele american, Donald Trump, care cere ţărilor membre NATO, bloc din care Australia nu face parte, să aloce 5% din PIB pentru apărare.
Conroy a apărat planul australian pentru modernizarea forţelor armate, menţionând creşterea cheltuielilor pentru apărarea antirachetă şi suma de 7 miliarde de dolari alocată în buget pentru dezvoltarea naţională a dronelor de apărare.
"Investim în lasere pentru neutralizarea dronelor, în drone kamikaze, în drone unidirecţionale pentru doborârea aparatelor fără pilot şi, de asemenea, în tunuri", a declarat el, precizând totodată că a fost "dublată" producţia de rachete australiene şi au fost "crescute de cinci ori" cheltuielile pentru sistemele de apărare antirachetă.
Australia, unul dintre cei mai importanţi contributori militari ai NATO, deşi nu este membră a Alianţei, joacă un rol important în regiunea strategică Indo-Pacific, unde China are mai multe dispute teritoriale cu ţările vecine şi revendică suveranitatea asupra Taiwanului.
Update 14: Kremlinul speră că Turcia poate convinge Ucraina să nu mai atace gazoductele
Kremlinul a declarat miercuri că speră că Turcia şi alte state îşi vor putea folosi influenţa pentru a opri Ucraina să mai atace infrastructură energetică internaţională, transmite Reuters.
Rusia a acuzat mai devreme miercuri Ucraina de atacarea unei instalaţii - staţia de pompare Krasnodarskaia a concernului Gazprom - care deserveşte exporturile de gaz spre Turcia prin conducta Blue Stream.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a declarat miercuri reporterilor că atacul a fost 'foarte periculos' şi că Rusia ia măsuri pentru a minimiza pericolul unor astfel de lovituri.
Update 13: Fotografii de la participarea preşedintelui Nicuşor Dan la Summit-ul NATO de la Ankara. Foto: Administraţia Prezidenţială
Update 12: Concluzii: Trump atacă NATO pe toate fronturile. Acordul cu Iranul nu mai e valabil
Preşedintele american Donald Trump a declarat miercuri că este "foarte supărat pe NATO" în a doua zi a summitului Alianţei de la Ankara, exprimându-şi nemulţumirile pe toate fronturile, de la Groenlanda, pe care Statele Unite nu au reuşit să o obţină, şi Spania, pe care a numit-o o "cauză pierdută", până la lipsa ajutorului occidental împotriva Iranului, informează AFP şi EFE.
Într-o discuţie cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în faţa reporterilor, înainte de întâlnirea cu liderii ţărilor membre, preşedintele SUA nu s-a abţinut, comentează agenţia citată.
"Sunt foarte supărat pe NATO", a declarat el, mulţumindu-i în acelaşi timp lui "Mark", "un mare secretar general".
Trump, nemulţumit de NATO din cauza Groenlandei şi a Iranului
"Nu sunt mulţumit de NATO din cauza a ceea ce au făcut cu Groenlanda şi nu sunt mulţumit de NATO pentru că nu au vrut să ne ajute împotriva principalului stat sponsor al terorismului, şi anume Iranul", a continuat el.
De când Statele Unite şi Israelul au lansat un război împotriva Iranului, la sfârşitul lunii februarie, Donald Trump şi-a criticat în repetate rânduri aliaţii occidentali care s-au distanţat de conflict.
Totuşi, spunând că vrea să fie corect, Trump a clarificat că nu discutase anterior această chestiune cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
"Cred că dacă aş fi făcut-o, poate lucrurile ar fi stat altfel, deşi nu aveam nevoie de ajutor, dar testam apele. Voiam să văd dacă vor fi acolo sau nu, iar răspunsul a fost cel primit", a declarat el.
Preşedintele SUA a indicat că, în acest context, a vorbit cu Germania, Franţa, Regatul Unit şi Italia, dar nu a vorbit cu Spania pentru că "este o cauză pierdută".
De asemenea, Trump şi-a exprimat frustrarea pentru că nu a reuşit să obţină Groenlanda, pe care o consideră o "mare problemă".
Trump a insistat asupra dorinţei sale de a controla insula autonomă, parte a Regatului Danemarcei, afirmând că Washingtonul "are nevoie de Groenlanda pentru protecţia lumii, nu doar a Statelor Unite", în remarcile făcute după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
"Vom avea marea întâlnire în curând şi îmi voi exprima preocupările. Groenlanda este o mare problemă pentru noi", a spus Trump înainte de întâlnirea cu liderii Alianţei Atlantice.
Trump a afirmat că Statele Unite au "returnat în mod stupid" controlul Groenlandei către Copenhaga după ce au ocupat insula în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca răspuns la ocupaţia nazistă a Danemarcei. "Nu ar fi trebuit să le-o înapoiem pentru că noi suntem cei care avem nevoie de ea", a spus preşedintele republican.
"Danemarca a fost învinsă în mai puţin de o zi de nazişti, de Hitler. Şi când s-a întâmplat acest lucru, ne-au transferat-o imediat nouă (Groenlandei). O aveam şi o protejam. Apoi le-am dat-o înapoi, nu ştiu de ce, eu n-aş fi făcut asta", a spus el.
"Groenlanda este foarte importantă pentru Statele Unite, dar nu şi pentru Danemarca", a adăugat el, referindu-se la teritoriul autonom danez.
"Avem nevoie de ea pentru protecţia lumii, nu doar a Statelor Unite", dar "atunci când am vrut să o luăm", membrii NATO "au spus cu toţii 'nu'", s-a lamentat republicanul.
Alianţa Atlantică a trecut prin turbulenţe serioase la începutul anului, când Donald Trump a ameninţat că va obţine Groenlanda, posibil prin forţă, considerând-o esenţială pentru securitatea SUA.
El a dat înapoi după câteva săptămâni de retorică agresivă şi a anunţat un acord-cadru privind Groenlanda cu Mark Rutte în ianuarie, ale cărui detalii au rămas însă vagi.
Rutte, aflat alături de Trump în timpul celui mai recent atac verbal al republicanului la adresa suveranităţii unui teritoriu membru NATO, a declarat cu privire la Groenlanda că el şi preşedintele SUA "au făcut un pact la Davos", adăugând că se va asigura că acest pact "este implementat pas cu pas".
Secretarul general al NATO l-a lăudat, de asemenea, pe Trump pentru că i-a determinat pe aliaţi să se angajeze la summitul de anul trecut de la Haga să îşi mărească cheltuielile pentru apărare. "Fără tine pe acest scaun, acest lucru nu s-ar fi întâmplat", a spus el.
Cu o zi înainte, după sosirea la summit, Trump şi-a reiterat din nou revendicarea asupra teritoriului insular arctic, care a fost unul dintre motivele rupturii tot mai mari dintre Washington şi aliaţii săi europeni.
De asemenea, el a acuzat Danemarca că "nu cheltuieşte bani pentru a ajuta cu adevărat" teritoriul insular şi i-a criticat pe europeni pentru că nu doresc să accepte această idee, "cu toţi banii pe care (SUA) îi cheltuiesc pentru a-i ajuta împotriva Rusiei".
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen i-a răspuns miercuri lui Trump, declarând că Groenlanda "nu este de vânzare" şi avertizând că Copenhaga va apăra "fiecare centimetru din teritoriul său".
"Ne aşteptăm ca toţi, inclusiv toţi aliaţii noştri, să respecte dreptul poporului groenlandez la autodeterminare, deoarece suntem un stat suveran şi avem nevoie ca toţi să ne respecte integritatea teritorială şi suveranitatea", a declarat prim-ministrul danez.
Liderii Islandei, Olandei şi Letoniei şi-au exprimat sprijinul pentru Danemarca în faţa afirmaţiilor lui Trump şi şi-au reafirmat angajamentul de a consolida securitatea în Arctica.
Spania este o "cauză pierdută", crede preşedintele american
Totodată, Donald Trump a criticat vehement Spania, numind-o o "cauză pierdută", cu care Statele Unite vor "înceta toate schimburile comerciale", "inclusiv vizitele", acuzând din nou Madridul că nu participă la cheltuielile de apărare ale NATO.
"Spania este un partener teribil în NATO. Nu participă, nu plăteşte. Nu vreau să am nimic de-a face cu Spania. Vă rog să întrerupeţi orice schimburi comerciale cu Spania, inclusiv vizitele (...) Nu vrem să avem nimic de-a face cu asta", a insistat preşedintele SUA.
Potrivit preşedintelui SUA, relaţiile trebuie rupte "imediat", deoarece Spania "este o cauză pierdută, sunt oameni răi". El a adăugat că, deşi există "câteva cazuri în plus" de ţări NATO cu o atitudine pe care o regretă, Spania "în special" se numără printre cele care "sunt ostile".
"Ei fac mulţi bani pe cheltuiala noastră şi îi vom face să câştige mult mai puţin. Nu vreau să fac afaceri cu ei", a afirmat Trump. "Vom vedea cât va dura ostilitatea lor atunci când vor suna spunând: 'Vă rog, vă rog, vrem să facem comerţ cu dumneavoastră, domnule'", a adăugat el, imitând un ton rugător.
Alături de el, şeful Alianţei a apărat Spania, invocând "pasul major făcut anul trecut" în cheltuielile militare, înainte de deschiderea oficială a summitului NATO de la Ankara, Turcia.
Trump declară că memorandumul de înţelegere cu Iranul nu mai este valabil şi spune că nu mai vrea să negocieze
Totodată, Donald Trump a declarat că el personal consideră că acordul-cadru pentru încetarea focului cu Iranul s-a încheiat, afirmând că "s-a terminat" pentru că iranienii "sunt nişte gunoaie".
"Din punctul meu de vedere, s-a terminat. Nu vreau să negociez cu ei pentru că sunt nişte gunoaie. Sunt oameni bolnavi, conduşi de oameni bolnavi, răi, violenţi. Dacă ar avea o armă nucleară, ar folosi-o", a declarat Trump presei, alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, la începutul celei de-a doua zile a summitului liderilor Alianţei de la Ankara.
"Pentru mine, negocierea cu ei este doar o pierdere de timp. Mint. Am fost de acord, nu vor exista arme nucleare. Vorbesc cu presa şi spun că nu am vorbit niciodată despre asta. Ce este în neregulă cu ei? Sunt nebuni", a spus preşedintele SUA.
"În opinia mea, s-a terminat. Cred că (negociatorii) îşi pierd timpul. Ei (iranienii) sunt o gaşcă de mincinoşi", a conchis Trump.
Remarcile preşedintelui american vin după cel mai recent schimb de atacuri dintre Iran şi Statele Unite.
Forţele americane au atacat Iranul marţi seară, ca răspuns la atacurile iraniene asupra a trei nave comerciale care tranzitau Strâmtoarea Ormuz. Iranul, la rândul său, a bombardat baze americane în mai multe ţări din Golful Persic, ca represalii.
Înainte de aceste atacuri, Statele Unite revocaseră autorizaţia de vânzare a petrolului iranian pe pieţele internaţionale, o măsură luată ca răspuns la atacurile asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz.
Update 11: Nicuşor Dan, discuţie cu Keir Starmer la Ankara
"O întâlnire foarte bună astăzi cu prim-ministrul Keir Starmer la Ankara, în marja #NATOSummit. România și Regatul Unit se bucură de relații bilaterale excelente, ancorate în parteneriatul nostru strategic puternic și în interese de securitate strâns convergente.
Continuăm să cooperăm îndeaproape în chestiuni de securitate și în consolidarea descurajării pe flancul estic al NATO.
Am profitat, de asemenea, de ocazie pentru a ne exprima recunoștința pentru misiunea de poliție aeriană a Marii Britanii în România, o contribuție valoroasă la securitatea noastră și o dovadă a forței și solidarității Alianței noastre", a transmis Nicuşor Dan.
A very good meeting today with Prime Minister Keir Starmer in Ankara, in the margins of the #NATOSummit. Romania and the United Kingdom enjoy excellent bilateral relations, anchored in ourstrong strategic partnership and in closely converging security interests.
— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) July 8, 2026
We continue to… pic.twitter.com/p2IvTmJSQ7
Update 10: Guvernul Spaniei îi răspunde lui Donald Trump
Guvernul spaniol a dat asigurări miercuri că primeşte cu "calm şi normalitate" noile acuzaţii la adresa Spaniei din partea preşedintelui american Donald Trump, care, pe marginea summitului NATO de la Ankara, a spus că ţara iberică "este o cauză pierdută" şi a cerut ruperea tuturor relaţiilor comerciale, informează EFE.
În urma acestor declaraţii, surse din cadrul guvernului spaniol au subliniat că Spania menţine o relaţie socială, culturală şi economică excelentă cu Statele Unite şi nu are nicio intenţie ca acest lucru să se schimbe.
Mai mult, sursele au subliniat că Uniunea Europeană este o uniune în care niciun stat membru nu poate fi singularizat, aşa cum a precizat Comisia Europeană în mai multe rânduri.
Acesta este răspunsul pe care guvernul de la Madrid l-a dat şi cu luni în urmă, după ameninţarea lui Trump de a suspenda relaţiile comerciale cu Spania, după ce aceasta a fost singura ţară NATO care a refuzat să se angajeze să îşi majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB.
Prin acest răspuns, guvernul spaniol a dorit să clarifice, şi reiterează acum, faptul că Statele Unite nu pot rupe relaţiile comerciale cu Spania, deoarece această relaţie se extinde la întreaga Uniune Europeană.
Executivul spaniol subliniază, de asemenea, că Statele Unite au un surplus comercial cu Spania, ceea ce înseamnă că beneficiază de această relaţie, şi că legăturile economice sunt create de companii private, nu de guverne.
În acest sens, guvernul spaniol insistă că relaţia bilaterală dintre Spania şi Statele Unite este benefică pentru ambele ţări, atât în sectorul comercial, cât şi în cel al apărării.
Update 9: Preşedintele SIriei a venit la Ankara pentru o întâlnire cu Donald Trump
Preşedintele sirian Ahmed al-Sharaa a sosit miercuri la Ankara, unde se va întâlni cu preşedintele american Donald Trump, pe marginea summitului NATO, relatează AFP.
Summitul Alianţei Nord-Atlantice, care se încheie miercuri, reuneşte 36 de şefi de stat şi de guvern, printre care mai mulţi reprezentanţi ai ţărilor din Golf.
Şeful statului sirian a fost invitat de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Donald Trump, care îşi etalează legăturile strânse cu Erdogan, l-a descris pe Ahmed al-Sharaa, un fost luptător jihadist care a ajuns la putere la Damasc în decembrie 2024 după ce l-a înlăturat de la putere pe Bashar al-Assad, drept un lider puternic.
Treisprezece ani de război au devastat Siria, care are nevoie de sprijin internaţional pentru reconstrucţie şi pentru a face faţă numeroaselor ameninţări.
Două atacuri cu bombă, soldate cu 18 răniţi, au vizat marţi hotelul în care se afla cazat preşedintele francez Emmanuel Macron, aflat într-o vizită oficială la Damasc.
Update 8: Polonia vrea extinderea conductei de combustibil NATO în flancul estic.
Preşedintele Poloniei Karol Nawrocki a declarat miercuri că va încerca să extindă reţeaua de conducte de combustibil a NATO până pe flancul estic al Alianţei, abordând ceea ce oficialii militari consideră a fi una dintre cele mai mari provocări în cazul unui conflict cu Rusia, informează Reuters.
Dacă va fi implementată, extinderea conductei ar putea deveni unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din Europa.
"Natura duală a conductelor ... oferă oportunitatea de a construi securitate pentru întregul flanc estic al NATO, aşa că aceasta este, de asemenea, o oportunitate pentru mine şi pentru întreaga Europă Centrală să readucem în discuţie această problemă", a declarat preşedintele Karol Nawrocki la sosirea lui la summitul NATO de la Ankara.
Oficiali militari de rang înalt ai Alianţei au cerut o extindere a reţelei de conducte de combustibil din perioada Războiului Rece cu sute de kilometri spre est, către Polonia şi cele trei state baltice, cu extinderi suplimentare către Finlanda la nord şi România la sud-est.
Totuşi, un astfel de proiect se confruntă cu obstacole semnificative, estimându-se un cost de 21 de miliarde de euro şi o durată de 20 până la 25 de ani pentru finalizare, conform revistei Der Spiegel.
Conducta cu o lungime de 10.000 de kilometri, îngropată la 80 de centimetri adâncime, traversează în prezent 12 ţări, dar se termină în vestul Germaniei, unde deserveşte baze militare precum baza aeriană Ramstein a SUA, dar şi huburi civile importante, precum aeroportul din Frankfurt, cel mai mare din Germania.
Ea a fost construită iniţial pentru a deservi în principal forţele aeriene occidentale într-un conflict cu fosta Uniune Sovietică.
În timp de război, se estimează că forţele aeriene consumă până la 85% din consumul total de combustibil militar, potrivit unui studiu realizat de Centrul Polonez pentru Studii Est-Europene.
Carburanţii pentru avioane care circulă prin conductele NATO pot fi folosiţi şi de vehiculele terestre deoarece amestecarea lor cu aditivi îi face potriviţi pentru camioane şi tancuri care în mod normal funcţionează cu motorină.
Extinderea reţelei ar ajuta, de asemenea, la rezolvarea situaţiei deficitare a capacităţilor de depozitare deoarece combustibilul din conductă este suplimentar faţă de cel păstrat în rezervoare.
Oficiali militari de rang înalt descriu combustibilul şi muniţiile drept cele două tipuri de resurse cele mai critice pentru desfăşurarea unei operaţiuni, citând estimările NATO, potrivit cărora un conflict la scară largă ar necesita zilnic sute de mii de metri cubi de combustibil.
Conform unui studiu realizat de un grup de reflecţie polonez, consumul de combustibil al NATO în cazul unui conflict ar depăşi probabil capacitatea infrastructurii existente chiar înainte de declanşarea unor ostilităţi pe scară largă din cauza deplasării forţelor terestre, a operaţiunilor de transport aerian şi a misiunilor avioanelor de luptă.
Update 7: Donald Trump anunţă încetarea schimburilor comerciale cu Spania
Preşedintele american Donald Trump a declarat miercuri, la Ankara, că este supărat pe NATO, că SUA au fost tratate nedrept în cadrul Alianţei Atlantice şi a anunţat totodată că i-a ordonat secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, să întrerupă toate schimburile comerciale cu Spania, numind Madridul un "partener teribil" în NATO.
"Nu vreau afaceri cu ei" (cu Spania - n.r.), a insistat preşedintele american, citat de Reuters.
Cât despre NATO, preşedintele american a afirmat că nu este încântat de NATO din cauza Groenlandei şi a Iranului.
"Groenlanda este o mare problemă pentru noi", a insistat Trump, după ce în ajun a afirmat că acest teritoriu semiautonom danez ar trebui să fie controlat de SUA, nu de Danemarca.
El a primit miercuri replica premierului danez Mette Frederiksen, care a reiterat că "Groenlanda nu este de vânzare".
În privinţa memorandumului de înţelegere cu Iranul, care viza încetarea ostilităţilor din Orientul Mijlociu, preşedintele american a declarat: "cred că e terminat". "Nu vreau să am de-a face cu ei, sunt oameni bolnavi", a declarat Trump despre liderii iranieni, în contextul în care Statele Unite au atacat peste 80 de ţinte în Iran ca ripostă pentru atacurile iraniene asupra unor nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz, ceea ce a determinat miercuri represalii din partea Teheranului, care a declarat că a lovit bazele americane din Kuweit şi Bahrain.
Washingtonul a reinstaurat, de asemenea, sancţiunile economice asupra petrolului iranian în urma atacurilor asupra navelor. Ambele părţi se acuză reciproc de încălcarea memorandumului de înţelegere, semnat pe 17 iunie pentru a pune capăt războiului care a început pe 28 februarie odată cu ofensiva americano-israeliană împotriva Republicii Islamice.
Trump a vorbit alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, înaintea summitul alianţei de la Ankara.
Update 6: Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a cerut miercuri, la sosirea sa la summitul liderilor NATO de la Ankara, să fie luate în considerare "sensibilităţile" tuturor aliaţilor atunci când se analizează vânzarea de avioane de vânătoare americane F-35 avansate către Turcia, informează EFE.
"NATO este o alianţă care trebuie să se bazeze pe principiile fundamentale ale relaţiilor de bună vecinătate", a declarat prim-ministrul elen, a cărui ţară a menţinut relaţii tensionate cu vecinul său turc timp de decenii din cauza disputelor teritoriale din estul Mării Egee, notează agenţia de presă spaniolă.
"Într-un moment în care ţara mea încă se confruntă cu o ameninţare deschisă de război din partea Turciei, în cazul în care ne vom exercita dreptul legal de a ne extinde apele teritoriale, cred că trebuie să fim conştienţi de faptul că trebuie luate în considerare sensibilităţile tuturor aliaţilor NATO", a insistat Mitsotakis.
"La urma urmei, suntem o alianţă defensivă. Şi sunt încrezător că aceste probleme restante pot fi rezolvate într-un spirit de relaţii de bună vecinătate şi cooperare", a concluzionat prim-ministrul grec.
Preşedintele american Donald Trump a confirmat marţi, în timpul unei întâlniri cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, că Washingtonul ia din nou în considerare vânzarea de avioane de vânătoare F-35 către Turcia.
Statele Unite au exclus Turcia din programul F-35, considerat cel mai modern avion de vânătoare la acea vreme, după ce ţara eurasiatică a achiziţionat şi instalat în 2019 un sistem antirachetă de fabricaţie rusească.
Pe lângă Grecia, Israelul a fost principala voce împotriva vânzării acestor aeronave către Turcia, autorităţile israeliene argumentând că o asemenea achiziţie ar altera echilibrul de putere şi capacităţile militare din Orientul Mijlociu.
Update 6: "Ucraina a câştigat războiul"
Alexander Stubb, preşedintele Finlandei, spune că Ucraina a câştigat deja războiul cu Rusia.
"Priviți lucrurile din perspectiva Moscovei: în ultimii patru ani, în timpul războiului activ, au avansat 60 de kilometri. În Al Doilea Război Mondial, au mers de la Moscova la Berlin, adică 1.400 de kilometri. Trebuie să vă întrebați: cine a câștigat și cine a pierdut? Eu spun că Ucraina a câștigat", a declarat Stubb marți, la summitul NATO de la Ankara, Turcia.
Update 5: Mark Rutte, mesaj clar pentru Vladimir Putin de la Ankara
"Mesajul meu este că această alianță, de 1 miliard de oameni care trăiesc în SUA, Canada și Euroa, va apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO, nu vei putea învinge NATO. Suntem o alianță defensivă, nu vom ataca niciodată pe nimeni, doar ne apărăm stilul nostru de viață, democrația, teritoriul. Nu te juca cu noi”, a spus Mark Rutte.
Update 4: România, Bulgaria și Turcia extind misiunile grupului MCM Black Sea
"Ministrul apărării naționale a semnat, în marja Summitului NATO de la Ankara, Amendamentul la Memorandumul de Înțelegere între Guvernul României, Guvernul Republicii Bulgaria și Guvernul Republicii Turcia, privind constituirea Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (MCM Black Sea TG), în vederea extinderii misiunilor la protecția infrastructurii critice submarine.
Semnarea documentului în cadrul Summitului NATO a evidențiat angajamentul comun al României, Bulgariei și Turciei pentru întărirea securității la Marea Neagră și pentru dezvoltarea cooperării aliate în domeniul maritim.
Protecția infrastructurii critice din Marea Neagră presupune o abordare complexă, integrată și pe termen lung, iar MCM Black Sea TG este o dovadă a interoperabilității partenerilor regionali și o inițiativă care contribuie activ la consolidarea securității în bazinul Mării Negre. Prin misiunile executate de Forțele Navale Române, împreună cu partenerii din regiune, este asigurată menținerea unei prezențe navale permanente în zona de responsabilitate, inclusiv în întreaga Zonă Economică Exclusivă a României, nu doar ca măsură de descurajare, ci și ca instrument de reacție imediată.
***
Memorandumul de Înțelegere privind constituirea Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră a fost semnat la 11 ianuarie 2024 de miniștrii apărării din România, Bulgaria și Turcia, instituind prima inițiativă trilaterală de acest tip a celor trei state aliate riverane Mării Negre.
Misiunea principală a MCM Black Sea TG este asigurarea libertății de navigație în apele Mării Negre, prin misiuni de supraveghere, acțiuni de neutralizare a posibilelor pericole pentru traficul maritim, precum și activități conexe de căutare și salvare pe mare.
De la operaționalizarea grupului, la 1 iulie 2024, au fost desfășurate zece activări ale MCM Black Sea. Comanda este exercitată prin rotație, pentru mandate de câte șase luni, România deținând-o în perioada 9 iulie 2025 - 8 ianuarie 2026. În prezent, comanda este asigurată de Turcia, urmând ca aceasta să fie preluată de Bulgaria începând de mâine, 9 iulie.
Vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu” va participa, în perioada 9 - 24 iulie 2026, la cea de a XI-a activare a MCM BS TG, cu misiunea principală de monitorizare a zonei de responsabilitate maritimă și de asigurare a libertății de navigație în raioanele maritime în care se vor desfășura activități de instruire în cadrul Exercițiului multinațional BREEZE 2026", transmite MApN.
Update 3: Coreea de Sud dă bani pentru Ucraina
Coreea de Sud a anunţat marţi că va aloca Ucrainei un pachet de ajutor neletal în valoare de 100 de milioane de dolari pentru a sprijini Kievul în războiul său împotriva Rusiei, în cadrul summitului NATO de la Ankara, informează miercuri EFE.
"Pentru ca acest război teribil să se termine cât mai curând şi să se revină la viaţa obişnuită în pace, Coreea de Sud va continua să facă eforturi împreună cu comunitatea internaţională ca putere responsabilă la nivel global", a declarat, într-o conferinţă de presă, consilierul sud-coreean pentru securitate naţională Wi Sung Lac, referindu-se la asistenţa destinată Ucrainei.
Componentele concrete ale pachetului nu au fost încă definite, fiind în curs de analiză, a indicat ulterior un oficial sud-coreean de rang înalt sub protecţia anonimatului, conform transcrierii conferinţei de presă furnizate de preşedinţia sud-coreeană.
Oficialul a asigurat însă că Seulul îşi va menţine poziţia de a nu furniza arme letale Kievului.
În 2023, Coreea de Sud a anunţat un pachet de asistenţă pentru Ucraina în valoare de 2,3 miliarde de dolari constând în 200 de milioane ca ajutor umanitar şi 2,1 miliarde în împrumuturi concesionale pe termen lung.
Anunţul Coreei de Sud, care participă la summit-ul NATO ca ţară parteneră, a avut loc după ce prim-ministrul canadian Mark Carney a anunţat, de asemenea, marţi, la Ankara, o nouă asistenţă militară pentru Ucraina în valoare de aproximativ 650 de milioane de dolari americani.
Totodată, la Ankara, Coreea de Sud şi OTAN au început negocierile pentru a semna un acord de bază privind achiziţiile cu scopul de a crea bazele instituţionale pentru ca firmele sud-coreene să îşi poată intensifica participarea pe cea mai mare piaţă de apărare din lume.
Începerea negocierilor a fost anunţată marţi de preşedintele sud-coreean Lee Jae Myung după întâlnirea sa de la Ankara cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în marginea summitului.
Consilierul pentru securitate naţională Wi Sung Lac, a explicat, de asemenea, într-o conferinţă de presă care a avut loc tot marţi, că acordul va stabili aspectele legale şi administrative ale cooperării logistice şi de apărare, precum şi ale contractelor de achiziţie între Alianţă şi Coreea de Sud, descriind NATO drept cea mai mare piaţă de apărare din lume.
Wi a spus că acest acord va facilita participarea companiilor sud-coreene pe piaţa achiziţiilor comune a NATO, care, potrivit consilierului prezidenţial, este evaluată la aproximativ 15 trilioane de woni (aproximativ 9,898 miliarde de dolari) anual.
De asemenea, el a menţionat că nu a fost stabilit un termen limită pentru încheierea acestui acord, deşi intenţia sud-coreenilor este de a finaliza discuţiile "cât mai curând posibil".
Consilierul a adăugat că interesul pentru industria militară sud-coreeană a crescut printre membrii Alianţei în contextul creşterii cheltuielilor pentru apărare şi reînarmare în ţările europene.
Pe de altă parte, preşedintele Lee a propus în cadrul Forumului Industriei de Apărare, care a avut loc luni, să se ridice cooperarea la un nivel de "Parteneriat al Industriei de Apărare Coreea de Sud-NATO 2.0", care să depăşească simpla vânzare de arme şi să includă "cercetarea, producţia şi operarea comună" a sistemelor de armament.
Totodată, el a sugerat extinderea colaborării în domeniilor tehnologiilor avansate şi explorarea mecanismelor colective inspirate din gestionarea comună a rezervoarelor strategice de petrol.
Update 2: Mark Rutte a anunţat de cine este dezamăgit Donald Trump în NATO
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri că dezamăgirea exprimată de preşedintele SUA, Donald Trump, faţă de aliaţii săi pentru că nu au oferit sprijin militar în războiul pe care l-a lansat împotriva Iranului se limitează la "cazuri izolate", informează EFE.
"Ştim că dezamăgirea Statelor Unite în ceea ce priveşte Iranul are legătură cu cazuri izolate", le-a declarat Rutte reporterilor la sosirea sa la summitul liderilor NATO care se desfăşoară miercuri la Ankara.
Trump s-a declarat din nou, marţi, "foarte dezamăgit" de NATO în timpul războiului pe care l-a declanşat împotriva Iranului, la sosirea sa la Ankara pentru a participa la summitul Alianţei
"Am fost foarte dezamăgit şi, sincer, dacă summitul nu avea loc în Turcia, unde se întâmplă ca prietenul meu să fie un lider foarte puternic, o persoană foarte puternică, este posibil să nu fi mers", a declarat el alături de preşedintele Recep Tayyip Erdogan, care l-a întâmpinat la sosirea în Turcia.
Trump a adăugat că SUA "nu au fost tratate bine, pentru că am făcut ceva în Iran", repetându-şi nemulţumirea că aliaţii Washingtonului nu au furnizat sprijin în războiul din Orientul Mijlociu lansat împreună cu Israelul.
Deşi a subliniat, aşa cum a făcut-o şi înainte în mod repetat, că "nu avem nevoie de altcineva", Trump a întrebat retoric de ce SUA "au investit trilioane de dolari în NATO" pentru a proteja Europa de Rusia fără a primi nimic în schimb.
"Într-un fel, îi testam pe oameni. Îi testam să văd dacă vor fi acolo pentru noi la nevoie, pentru că de multă vreme spun că noi îi ajutăm, dar nu sunt sigur că ei vor fi acolo pentru noi", a mai spus Trump, menţionând Regatul Unit, Franţa, Germania şi Italia.
În altă ordine de idei, Rutte a mai declarat miercuri că ultimele atacuri ale SUA asupra Iranului au fost "absolut necesare", potrivit Reuters.
"Când ai un armistiţiu şi Iranul practic încalcă armistiţiul, cred că este absolut crucial ca SUA să reacţioneze cu fermitate", a mai declarat Rutte la sosirea la summitul NATO de la Ankara.
Update 1:
Ţările NATO sunt aproape de un acord vizând extinderea spre Europa de Est şi Turcia a unei reţele de conducte de combustibil care datează din epoca Războiului Rece, în ideea de a se asigura că aceste ţări pot fi aprovizionate cu combustibil în situaţii de criză, transmite Bloomberg.
Sistemul de conducte de combustibil al NATO (NATO Pipeline System - NPS) este o reţea de conducte subterane de combustibil care datează din perioada Războiului Rece şi care poate fi utilizată în cazul unui conflict militar. State precum Polonia şi România susţin de mult timp că ar trebui să aibă acces la sistemul de conducte NATO care aprovizionează forţele occidentale în caz de război şi care în prezent se opreşte în Germania.
Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, se aşteaptă ca decizia de prelungire spre Est a acestor conducte să fie anunţată miercuri la summitul NATO de la Ankara, după ce s-a ajuns la un consens după mai mulţi ani de deliberări. Conductele conectează baze militare, ajutând la livrarea de combustibil în situaţii de criză.
Iniţiativa reflectă îngrijorările că aceste conducte concentrate în Europa de Vest ar putea fi insuficiente pentru a susţine operaţiuni la scară largă în apropierea graniţelor Rusiei. Majoritatea ţărilor NATO de pe flancul estic se bazează pe infrastructura rutieră sau feroviară, care este mai vulnerabilă la blocaje şi atacuri.
Extinderea sistemului de conducte de combustibil urmează să devină cea mai mare investiţie realizată vreodată de Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, cu un preţ care ar putea ajunge la 30 de miliarde de dolari pe parcursul a două decenii, a declarat una dintre sursele citate de Bloomberg.
Detaliile tehnice ale proiectului, inclusiv structura de finanţare şi ordinea extinderii, urmează să fie stabilite în următoarele săptămâni, au precizat sursele. Acestea au mai spus că NATO ar urma să furnizeze cea mai mare parte a finanţării, ţările estice acoperind restul costurilor, iar detaliile sunt încă în curs de negociere. Polonia, ţările baltice, România, Bulgaria şi Turcia vor fi principalii beneficiari ai proiectului.
NATO analizează de mai mulţi ani o extindere spre Est a aşa-numitului Sistem de Conducte din Europa Centrală, dar amploarea proiectului i-a făcut pe mulţi aliaţi să se teamă că este nesustenabil. Proiectul are ca scop îmbunătăţirea capacităţii alianţei de a furniza combustibil aeronavelor, vehiculelor şi instalaţiilor militare. Proiectul a devenit şi mai important după ce Rusia a lansat invazia sa la scară largă în Ucraina în 2022.
---------------------------------------------------------------------------------------
Miercuri, preşedintele Turciei şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, îi vor întâmpina pe toţi liderii aliaţi la începutul Summitului.
În cadrul reuniunii la nivel înalt, preşedintele Nicuşor Dan va accentua importanţa continuării sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre şi întărirea posturii de descurajare şi apărare în mod unitar pe Flancul estic, a transmis Administraţia Prezidenţială înaintea reuniunii. Totodată, el va atrage atenţia asupra consecinţelor pe care acţiunile Rusiei le au la nivel regional, inclusiv asupra României, cu accent, în acest context, pe necesitatea consolidării apărării aeriene şi maritime.
De altfel, România a semnat, marţi, la Forumul NATO pentru Industria de Securitate şi Apărare/NATO Security and Defence Industry Forum (NSDIF) mai multe Memorandumuri de Înţelegere privind programe de apărare antidronă.
"La nivel NATO se discută o serie de acţiuni pentru cea mai bună soluţie tehnică de apărare antiaeriană cu ţinte de joasă altitudine. De asemenea, s-a semnat un memorandum cu training pentru piloţi în mai multe locuri din Europa. Un alt document semnat este acel NATO Drone Edge - un proiect prin care ţările membre admit să facă achiziţii în comun pentru drone. Va fi un fel de 'marketplace' testat de NATO, cu soluţii testate de NATO, din care ţările vor putea cumpăra produse coordonate la nivel NATO. De asemenea, a fost semnat încă un proiect pentru acel NATO Global Eye, un sistem nou care înlocuieşte celebrele aeronave AWACS prin care se face supraveghere de la înaltă altitudine", a explicat ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, după semnare.
Mai multe contracte de armament au fost anunţate marţi la Forum de secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Potrivit lui Rutte, aliaţii NATO vor investi peste 40 de miliarde de dolari în următorii cinci ani în capacităţile lor de apărare împotriva dronelor, a relatat AFP.
Investiţiile în Apărare se vor regăsi în discuţiile liderilor de la Summit.
Principalele teme care se vor afla pe agenda de miercuri sunt: îndeplinirea angajamentelor privind creşterea bugetului pentru apărare şi asumarea unor responsabilităţi crescute ale aliaţilor europeni, continuarea sprijinului acordat Ucrainei şi efortul de consolidare operaţională şi industrială a Alianţei, ca efect cumulat al dezvoltării companiilor, producţiei şi inovării tehnologice.
Acesta este al doilea Summit NATO organizat în Turcia, după cel din 2004, când România a participat pentru prima dată în calitate de membră, conform Agerpres.
