Un amendament cu importanță pentru prelungirea contractelor din PNRR a fost respins de o bună parte a europarlamentarilor români.
Amendamentul care invită Banca Europeană de Investiții ”să joace un rol activ în sprijinirea continuării și finalizării proiectelor inițiate în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (din care face parte PNRR), protejând obiectivele dincolo de data limită” și invită Comisia Europeană să prezinte, de urgență, până la 31 august 2028, o propunere de prelungire și implementare a PNRR, astfel încât întreaga finanțare să poată fi utilizată, a fost respins de o bună parte a europarlamentarilor români, conform informațiilor DCNews de la Bruxelles. Amendamentul face apel la finanțarea și asistența tehnică BEI, care ”pot oferi o punte suplimentară pentru a asigura că proiectele finanțate prin PNRR produc impactul economic și social preconizat”.
Pentru acest amendament, ce ar juca un rol important prelungirea PNRR, dar nu automat, au votat europarlamentari români precum Gheorghe Cârciu, Andi Cristea, Vasile Dîncu, Gabriela Firea, Claudiu Manda, Victor Negrescu sau Ștefan Mușoiu, din grupul S&D, dar și Gheorghe Piperea, Șerban Sturdza, Georgiana Teodorescu din grupul ECR. În schimb, din România, au votat împotrivă, conform informațiilor obținute de DCNews, Adrian Axinia, Cristian Terheș, de la ECR, dar și liberalii Rareș Bogdan, Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Dan Motreanu, Virgil Popescu, Iuliu Winkler și alții, dar și Dan Barna, Vlad Voiculescu, Eugen Tomac, de la Renew, precum și Nicolae Ștefănuță, de la Verzi.
De ce nu a fost votat
DCNews a încercat să afle ce este în neregulă cu respectivul proiect, cum este motivat votul împotrivă, deși aparent această situație ar însemna și o gură de aer pentru România.
Liberalul Rareș Bogdan motivează că ”amendamentul colegilor din grupul de stânga se referă la Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), care este un program temporar, adoptat special pentru a combate efectele economice și sociale ale pandemiei COVID și considerat închis. Acum suntem în momentul în care la nivel european toate eforturile sunt concentrate asupra PNRR, program care este, de asemenea, dedicat consolidării economice dar nu sub presiunea crizei, ci într-o abordare pe termen mediu și lung”.
Și Eugen Tomac spune că mecanismul ”nu ar fi însemnat automat prelungirea PNRR”, ci ”solicita Comisiei Europene să prezinte o propunere de prelungire a termenului de implementare până în 2028. Însă oricum este out of scope, amendamentul depășește obiectul raportului privind activitatea BEI și introduce o solicitare de modificare a cadrului legislativ al MRR. Votul nu înseamnă opoziția față de o eventuală prelungire a PNRR, ci față de includerea acestei solicitări într-un raport care nu are acest obiect. O eventuală prelungire a Mecanismului de Redresare și Reziliență ar presupune, în orice caz, o procedură legislativă distinctă, cu o evaluare amplă a implicațiilor juridice, financiare și bugetare la nivelul Uniunii Europene, nu un simplu amendament la Raportul BEI”.
Pe de altă parte, am încercat să aflăm cât de important ar fi acest amendament, în contextul în care în România se vorbește despre banii pierduți din PNRR, dar, până la ora publicării acestui articol, nu avem un răspuns.
