Fondul Monetar Internațional (FMI) a venit cu o nouă prognoză privind creșterea economică a Europei în următorii 5 ani.
FMI se așteaptă ca zona euro să crească cu puțin peste 1% în următorii cinci ani. Cea mai rapidă creștere a Europei este prognozată în economiile mai mici, Ucraina afectată de război fiind printre țările despre care se așteaptă să depășească media Uniunii Europene.
Potrivit datelor, Europa se confruntă cu ani de creștere economică lentă. Datoria publică ridicată, îmbătrânirea populației, productivitatea slabă, costurile ridicate la energie și incertitudinea geopolitică persistentă sunt așteptate să mențină creșterea mult sub normele istorice pentru restul deceniului.
Conform celui mai recent raport World Economic Outlook al Fondului Monetar Internațional, zona euro este proiectată să se extindă cu doar 1,2% pe an, în medie, între 2027 și 2031, cel mai puternic an al său, 2028, ajungând la doar 1,4%.
Uniunea Europeană în sens larg se descurcă puțin mai bine, cu 1,4% pe an, atingând din nou un vârf în 2028, la 1,6%.
Aceasta este o imagine modestă din orice punct de vedere. Se preconizează că producția globală va crește cu aproximativ 3,2% pe an în aceeași perioadă. Asia, țările emergente și în curs de dezvoltare, se preconizează că vor crește cu 4,6% anual, iar India cu 6,5%, în timp ce chiar și Africa Subsahariană este pe cale să crească cu 4,6%.
Ce prognoză are România
Potrivit estimărilor FMI, România va avea o creștere economică medie de 2,83% pe an în următorii cinci ani, aproape dublă față de media Uniunii Europene, estimată la 1,4%.
Cu toate acestea, țara noastră nu intră în topul primelor cinci economii europene cu cele mai rapide ritmuri de creștere, fiind tocmai pe locul 12. Din top fac parte: Republica Moldova, Serbia, Ucraina, Kosovo și Malta.
5. Moldova: Reformele și integrarea în UE susțin creșterea economică
Se preconizează că Republica Moldova va crește cu 3,5% pe an, în medie, între 2027 și 2031, cel mai puternic an fiind 2028, cu aproximativ 3,7%. Redresarea vine după o serie brutală de șocuri: război la graniță, o criză energetică și o secetă care a lăsat creșterea aproape de zero în 2024. Ameliorarea situației se bazează pe fondurile și reformele UE.
Bruxelles-ul a acordat Moldovei statutul de candidat în 2022 și a deschis negocierile de aderare în 2024, iar Planul de creștere al UE canalizează acum fonduri către investiții publice. Consumul gospodăriilor, susținut de creșterea salariilor reale și a remitențelor în valoare de aproximativ o zecime din PIB, reprezintă o mare parte din restul creșterii, în timp ce IT și alte servicii conduc pe partea ofertei.
FMI, atunci când a încheiat revizuirea sa din 2025, a declarat că redresarea a fost „susținută de o recoltă bună, o cerere internă puternică și o finanțare substanțială din partea UE”. Fondul consideră că menținerea impulsului reformelor va fi crucială. Avertismentul FMI este însă unul direct: cele mai mari riscuri sunt războiul din Ucraina și orice derapaj în reformele legate de UE.
4. Serbia: Boom-ul investițiilor menține impulsul
Serbia se află puțin înaintea Moldovei, cu o rată medie anuală de creștere de 3,52%, iar în mod neobișnuit, impulsul său se dezvoltă mai târziu în această perioadă, atingând un vârf în jurul anilor 2030-2031.
Totuși, prognoza pe termen scurt se bazează pe o singură dată. Anul viitor, Belgradul va găzdui Expo 2027, un târg mondial despre care se așteaptă să atragă milioane de vizitatori.
Evenimentul impulsionează construcția și infrastructura - autostrăzi, căi ferate și reamenajare urbană - pe lângă o bază de exporturi de produse manufacturiere în expansiune și investiții masive susținute de China în mineritul de cupru. Investițiile publice, nu consumul, sunt principalul motor aici.
FMI afirmă că Serbia a construit importante rezerve macroeconomice după ce a redus cu succes inflația, menținând în același timp disciplina fiscală.
Riscurile sunt tensiunile politice dinaintea alegerilor din 2027 și asigurarea faptului că investițiile publice rapide se traduc în câștiguri de productivitate durabile.
3. Ucraina: Reconstrucția devine motorul creșterii
FMI estimează o creștere anuală medie de 3,8% pentru Ucraina și un an remarcabil în 2028, de aproximativ 4,2%.
Proiecția se bazează pe reconstrucție. Se presupune că războiul se încheie și reconstrucția începe cu adevărat, declanșând un val de investiții fixe.
Eliminând această presupunere, imaginea se întunecă brusc: scenariul negativ al Fondului, cu luptele încețoșate, prevede o creștere de doar 1% în 2027.
„Perspectivele rămân extrem de incerte, deoarece războiul continuă să aibă un impact puternic asupra populației și economiei”, a declarat FMI în cea mai recentă evaluare a sa.
2. Kosovo: Cererea internă rămâne remarcabil de rezistentă
Kosovo va rămâne una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa, în ciuda dimensiunilor sale relativ mici, potrivit FMI.
Se așteaptă ca creșterea să ajungă spre aproximativ 4%, susținută de un consum puternic al gospodăriilor, investiții publice, bani veniți din diaspora și o forță de muncă tânără.
„Implementarea la timp a noului Plan de creștere al UE ar putea oferi un impuls suplimentar creșterii economice și ocupării forței de muncă”, spune FMI.
Motoarele creșterii sunt distinctive. Banii trimiși acasă de o diasporă numeroasă, în principal în Germania și Elveția, finanțează atât consumul, cât și investițiile de afaceri, în timp ce cheltuielile publice pentru infrastructură și sectorul bancar contribuie la acest lucru.
Punctul slab este reversul aceleiași monede: creșterea este determinată de cerere și bazată pe importuri, iar țara nu a construit încă o bază de export competitivă.
1. Malta: Economia cu cea mai rapidă creștere din Europa
Malta se află în fruntea clasamentului FMI privind creșterea economică pe termen mediu. FMI se așteaptă ca economia să crească cu aproape 4% pe an în următorii cinci ani.
În ultimul deceniu, insula a crescut cu aproape 7% pe an, datorită turismului, jocurilor de noroc online și serviciilor profesionale și financiare, atrăgând lucrători străini pentru a completa o economie înfloritoare.
Acest model se maturizează acum. Cu șomajul aproape de minime record, Malta nu se mai poate baza exclusiv pe creșterea rapidă a forței de muncă.
După cum a remarcat FMI, „afluxul de lucrători străini care a alimentat activitatea economică în trecut a pus, de asemenea, presiunea pe infrastructură și serviciile publice au evidențiat limitele actualului model de creștere bazat pe forță de muncă”.
Următoarea fază a succesului economic al Maltei va depinde mai puțin de extinderea forței de muncă și mai mult de câștigurile de productivitate.
Potrivit FMI, consolidarea finanțelor publice, concomitent cu creșterea investițiilor în infrastructură, educație și inovare, vor fi esențiale pentru creșterea economiei.
