Un pădurar din comuna Gruiu, județul Ilfov, a trăit câteva clipe pe care spune că nu le va uita prea curând. În timpul unei patrulări prin pădure s-a trezit la doar câteva zeci de metri de un urs, un animal pe care nu se aștepta să îl întâlnească atât de aproape de București. Întâmplarea a pus din nou pe masă o întrebare care apare tot mai des în ultimii ani. De ce ajung urșii în zone în care până nu demult erau văzuți extrem de rar? Pentru a înțelege ce se află în spatele acestor apariții, DC News a stat de vorbă cu vânătorul Dragoș Hârjoabă, care susține că fenomenul nu mai reprezintă o excepție și că oamenii trebuie să se aștepte la tot mai multe astfel de situații.
Întrebat cum explică apariția unui urs într o zonă de câmpie, în apropierea Capitalei, Dragoș Hârjoabă spune că, din punctul său de vedere, fenomenul este consecința creșterii populației de urși și a competiției dintre animale pentru teritoriu.
„E foarte firesc atâta vreme cât populația urșilor este scăpată de sub control. Ursul este un animal teritorial care are nevoie de un anumit spațiu și îi alungă pe cei mai slabi decât el. Ei se retrag unde pot. Ne vom întâlni poate cu un urs și în Deltă în următorii ani. La Iași a fost văzut urs, pe la Galați am înțeles că a fost văzut urs. Cât de repede vor ajunge și în București, asta este firesc, atâta vreme cât autoritățile nu fac nimic ca să țină populația așa cum era înainte de 2016. Acesta va fi firescul următorilor ani. Vor apărea urși”, a declarat Dragoș Hârjoabă pentru DC News.
Vânătorul consideră că aparițiile în apropierea localităților vor deveni mai frecvente dacă efectivele continuă să crească.
„Ei vor apărea peste tot atâta vreme cât numărul lor este mereu în creștere. Sunt în vârful lanțului trofic. Pe ei nu îi omoară nimeni, iar populația este ținută sub control doar prin vânătoare. Atâta timp cât numărul lor va crește, ei se vor întinde peste tot, așa cum șacalul din Delta Dunării a ajuns în toată țara. Vom avea același fenomen și în cazul ursului. Din zonele montane vor ajunge peste tot, absolut peste tot. Prin urmare, bucureștenii ar trebui să se obișnuiască cu prezența ursului prin pădurea Băneasa și în zonele adiacente”, afirmă Hârjoabă.
CITEȘTE ȘI: Alertă lângă București, după apariția unui urs. Un pădurar s-a trezit față în față cu animalul
De ce pleacă urșii din habitatul lor?
În opinia sa, explicația principală nu este lipsa hranei. Este lipsa spațiului disponibil în habitatul natural.
„Pădurile din România, aproape șapte milioane de hectare, pot susține doar un anumit număr de urși. În clipa în care numărul lor depășește această capacitate, ei pleacă. Este ca într-un apartament. Dacă într-un apartament pot locui cinci oameni, poate încă trei mai încap. Dar dacă sunt 30 de oameni, nu mai este loc. Și atunci unii se mută, unii pleacă, unii se duc în stradă, unii se duc în alte chirii. La fel și în povestea ursului”, explică Dragoș Hârjoabă.
Acesta explică faptul că exemplarele dominante îi alungă pe urșii mai tineri, iar femelele caută locuri considerate mai sigure pentru pui.
„Nu este atât lipsa hranei, cât lipsa habitatului. Ei nu mai au unde să stea și pleacă. Ursul mare îi omoară pe urșii mici. Femelele, care sunt niște mame foarte bune, pleacă împreună cu puii în zone unde ursul mare nu le poate omorî puii. Acolo se obișnuiesc cu zonele antropizate. Ajung să stea în apropierea satelor și a oamenilor. Contactul vizual cu omul nu mai este ceva care îi sperie”, precizează pădurarul.
Soluția propusă de Dragoș Hârjoabă
Întrebat ce soluții vede pentru reducerea întâlnirilor dintre oameni și urși, Dragoș Hârjoabă spune că susține menținerea unei populații sănătoase de urși, dar consideră că aceasta trebuie gestionată.
„Din păcate, statul nostru ia mereu soluții radicale. Eu țin foarte mult la populația de urși și vreau să rămână o populație puternică, constantă și bogată genetic, așa cum a fost și până în 2016. Singura soluție este să îi rărești. Ce poți să faci? Îi rărești. Altfel nu ai cum.
În 2016 spunea doamna ministru Grațiela Gavrilescu că o să-i vândă în străinătate. Eu am scris atunci în scrisoarea mea deschisă că nu o să poată să-i dea gratis, nu că să-i vândă. Nicio țară din Europa nu vrea urși. De ce nu vor? Pentru că este o specie problematică. Pentru ei e prioritar omul, la noi e prioritar ursul. Noi suntem grădina zoologică a Europei.
Singura soluție este rărirea, rărirea prin vânătoare. În primul rând, ar trebui prin vânătoarea la goană, în așa fel încât să intre din nou frica de om în bagajul lui informațional”, spune pădurarul.
Dragoș Hârjoabă și-a exprimat punctul de vedere critic față de modul în care autoritățile au gestionat populația de urși în ultimii ani și a susținut că vânătoarea reprezintă soluția prin care animalele ar putea redeveni mai prudente în contactul cu oamenii.
„În momentul acesta, frica de om a dispărut de la urs. Ei ne privesc ca pe niște maimuțe fără gheare. În afară de urlete, sirene de poliție, claxoane, nu le facem absolut nimic. Și până când o să fie omorât un copil, în România n-o să se ia atitudine, că ăsta e statul nostru. Nu contează că au murit 27 de oameni în ultimii ani uciși de urși, nu contează sute de oameni mutilați, cam așa funcționează statul ăsta.
Gândiți-vă că suntem în iulie, iar madam ministru al Mediului - interimar sau cum e acum - nu a emis ordinul pentru cotele de recoltă. De ce? Pentru că nu-i pasă. Ăsta este sistemul, din nefericire. În momentul ăsta să nu poți să combați vulpile, să nu poți să combați șacalii care omoară puii de căprioare, puii de cerb, e inadmisibil! Dar asta este țara noastră. Iar ceea ce se întâmplă - să nu uităm că era ministru domnul Cioloș în clipa în care s-a oprit vânătoarea la urs - este rezultatul incompetenței autorităților și a unei gestionări mizerabile a faunei din partea statului român”, susține pădurarul.
CITEȘTE ȘI: Problema urșilor ajunge la nivel european. Ce vor să obțină autoritățile române
Cum trebuie să reacționezi dacă întâlnești un urs
Indiferent de dezbaterea privind gestionarea populației de urși, vânătorul spune că primul obiectiv trebuie să fie evitarea unei confruntări cu animalul.
„În primul rând, oamenii ar trebui să semnalizeze. Asta înseamnă să vorbească un pic mai tare. Să nu urle, dar să vorbească un pic mai tare, să îi dea ursului ocazia să-i vadă că sunt acolo. Și, ușor-ușor, să se retragă. Să nu fugă, să nu încerce să se apropie de el, că e o sălbăticiune. Să se retragă ușor. Oriunde merg prin pădure, omul trebuie să-și facă simțită prezența, să nu se întâlnească nas în nas cu ursul.
Atâta timp cât ursul nu-i vede ca pe o pradă - cum a fost cazul de la Jepii Mici, când Diana a fost văzută ca o pradă - atâta timp cât ursul nu-i vede încă ca pe o pradă, e ok să nu-l sperie, să se retragă ușor, vorbind, să nu arunce în niciun caz cu lucruri în el”, sfătuiește Dragoș Hârjoabă.
Acesta avertizează că fuga poate declanșa instinctul de urmărire al animalului.
„Și, Doamne ferește, dacă sunt urmăriți cumva de urs, să lase rucsacul, sacoșa, ce au, să-i atragă un pic atenția, să câștige distanță. Dar niciodată să nu alerge, pentru că ursul atinge 55 - 60 de km la oră în câteva secunde. Să nu se urce în copac, că ursul se urcă foarte ușor până în vârful copacului, iar povestea aia că `să faci pe mortul până trece pericolul` nu funcționează”, conchide pădurarul.
