Ce s-a întâmplat la Dumbrava, sub supravegherea lui Viorel Pașca a împărțit țara în două, existând păreri de-o parte și de alta, precum și întrebări.
Viorel Pașca este acuzat de grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată. Anchetatorii afirmă că Pașca ”împreună cu alți trei suspecți, a constituit, pe criterii familiale, o grupare de criminalitate organizată, structurată, la care au aderat și pe care au sprijinit-o alți șapte membri, în scopul obținerii de foloase patrimoniale din activitatea de exploatare a unor persoane vulnerabile”.
Motivarea judecătoarei, care i-a lăsat în libertate pe Viorel Pașca și familia sa, arată, totuși, și anumite aspecte care justifică intervenția DIICOT și care vin să ridice semne de întrebare privind azilele din Dumbrava.
După ce bolnavii ajungeau la Pașca, le era luat tot, inclusiv actele de identitate
De fapt, aici nu este vorba despre bine sau rău, cât despre modul de intervenție al lui Viorel Pașca, odată ce un bolnav ajungea la el în azil. Bolnavilor le era luat tot și le era limitat contactul cu familia sau prieteni, acolo unde exista, arată atât acuzațiile, cât și motivarea.
”Practic îi iei tot”
Viorel Pașca ar fi dat indicații directe ca, odată ce ajunge o persoană în azilul din Dumbrava, să îi fie preluate toate bunurile aflate asupra sa, respectiv telefonul, actele, cardurile și bani.
Judecătoarea remarcă: ”Ulterior preluării persoanelor vulnerabile în locațiile controlate de inculpat, din ansamblul probelor administrate rezultă indicii că acestea erau supuse unui set de reguli interne care presupuneau preluarea bunurilor personale, a actelor de identitate, a telefoanelor mobile, a cardurilor bancare și a sumelor de bani deținute asupra lor, precum și limitarea contactului cu exteriorul”.
”Pacienții nu au voie la vizite”
Viorel Pașca ar fi afirmat direct: ”Deci practic îi iei tot”. În continuarea acuzațiilor, se pare că răspunzând unui apel telefonic, aparținătorul unui beneficiar a primit replica: ”pacienții nu au voie la vizite”, motivând că vorbim despre persoane abandonate de familie, dar și că „pacienții nu au telefon și nu pot să asigure celor 350 de pacienți dreptul de a vorbi la telefon”.
