Artistul Max Korzh umple Arena Naţională. Concertul său de sâmbătă, 23 mai, se anunţă sold-out. Se pare că vor fi 42.000 de fani din 50 de ţări.
În acest context, Adrian Năstase vine cu mai multe întrebări cheie. Una dintre ele este legată de viitorul Bucureştiului în ceea ce priveşte spectacolele de mare amploare, care să atragă oameni din toate ţările.
"România găzduiește un concert sau furnizează infrastructura pentru un eveniment construit pentru o piață externă? Diferența nu este semantică. Pentru că beneficiile și costurile nu se distribuie automat în mod egal. Hoteluri ocupate, restaurante mai pline, transport, servicii și venituri suplimentare pentru oraș. Acesta este argumentul clasic folosit în favoarea marilor evenimente.
Dar există și cealaltă parte a ecuației. Pentru concert au fost anunțate măsuri extinse de ordine publică și restricții de trafic în jurul Arenei Naționale. Jandarmeria și autoritățile locale au mobilizat un dispozitiv important de securitate. Nu există nimic neobișnuit aici: la evenimente de asemenea dimensiuni astfel de măsuri sunt standard. Întrebarea este însă cine le contabilizează. Pentru un concert organizatorul încasează venituri directe din bilete și sponsorizări.
Pentru oraș, costurile sunt mai greu de măsurat: mobilizare de personal; trafic și restricții; infrastructură; presiune asupra serviciilor publice; gestionarea riscurilor. În general, aceste costuri rămân dispersate și aproape invizibile", a scris Adrian Năstase.
"Poate cea mai interesantă întrebare nu este despre artist, ci despre alegerea locului. De ce București? De ce nu Varșovia, Berlin, Vilnius sau Praga? Răspunsul poate fi pur economic: costuri operaționale, disponibilitatea stadionului, poziție geografică sau accesibilitate regională. Dar tocmai de aceea întrebarea merită pusă.
În economia globală a concertelor, orașele încep să concureze nu doar pentru turiști, ci și pentru evenimente care se mută acolo unde costurile și condițiile sunt cele mai favorabile. Iar atunci apare o schimbare de perspectivă: Bucureștiul nu mai este doar locul unde se ține un concert. Devine o platformă", a mai scris Adrian Năstase.
Fostul prim-ministru al României are şi o serie de întrebări pentru organizatorii concertului de pe Arena Naţională.
"Ce procent din bilete a fost vândut în România și ce procent în afara țării? În ce state a fost făcută promovarea plătită? Au existat evaluări speciale de risc? Există estimări privind impactul economic pentru București? Au existat discuții suplimentare cu autoritățile locale?
Pentru că întrebarea de fond nu este despre Max Korzh. Și nici despre un singur concert.
Întrebarea este dacă România începe să devină un spațiu unde marile rețele globale de entertainment mută evenimente regionale de mare amploare și, dacă da, unde se trasează linia dintre beneficiul economic și responsabilitatea publică. Un concert durează câteva ore. Modelul care îl aduce poate rămâne mult mai mult", a completat Adrian Năstase.
În 2012, UEFA a organizat finala Cupei UEFA, dintre Atletico Madrid şi Athletic Bilbao pe Arena Naţională. Au fost atunci aproximativ 30.000 de suporteri spanioli la meci.
Şi atunci, autoritățile au impus o serie de măsuri de siguranță sporite pe toată durata evenimentului. În ziua meciului au fost angrenați 1.500 de stewarzi, 2.900 de polițiști, 1.600 de jandarmi, 700 de pompieri și 100 de polițiști de frontieră. Suporterii au fost monitorizați cu 90 de camere video amplasate în 31 de intersecții din jurul Arenei Naționale. Comercializarea băuturilor alcoolice a fost interzisă în incinta arenei, dar și pe străzile din apropiere. De asemenea, școlile din capitală au fost închise în ziua finalei pentru a se evita aglomerația și incidentele dintre elevi și suporteri.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Anca Murgoci