Statele UE vor mai mulți bani pentru apărare. Cu ce se confruntă Europa
Miniștrii de Finanțe ai Uniunii Europene s-au reunit marți pentru a analiza modalitățile prin care statele-membre pot crește cheltuielile pentru apărare, respectând totodată regulile fiscale ale UE și evitând perturbarea piețelor financiare, relatează Reuters.
Dezbaterile vin în contextul unei decizii luate săptămâna trecută de liderii europeni de a majora cheltuielile pentru apărare, după ce președintele american Donald Trump a stopat ajutorul militar al SUA pentru Ucraina, ridicând semne de întrebare asupra angajamentului Washingtonului față de aliații europeni.
La începutul reuniunii, ministrul polonez de Finanțe, Andrzej Domanski, care prezidează discuțiile, a declarat că „ne vom concentra asupra regulilor fiscale și asupra modului în care putem permite țărilor care doresc să cheltuie mai mult pentru apărare și securitate să facă acest lucru respectând regulile fiscale”.
Săptămâna trecută, Comisia Europeană a propus ca fiecare dintre cele 27 de state-membre să poată crește cheltuielile pentru apărare cu 1,5% din PIB-ul anual, timp de patru ani, fără a risca sancțiuni pentru depășirea deficitului bugetar de 3% din PIB.
Regulile fiscale ale UE, concepute pentru a menține stabilitatea monedei euro prin limitarea îndatorării guvernamentale, ar putea permite o excepție temporară, având în vedere că războiul din Ucraina și amenințarea reprezentată de Rusia sunt factori excepționali, care nu depind de controlul guvernelor europene, potrivit sursei citate.
Cu toate acestea, unele țări, precum Germania, susțin că investițiile în apărare sunt proiecte pe termen lung, care pot dura peste 10 ani, și că perioada de patru ani propusă este insuficientă. Guvernul german pledează fie pentru prelungirea acestei perioade, fie pentru eliminarea definitivă a restricțiilor pentru cheltuielile de apărare.
Oficialii europeni consideră că o eventuală relaxare fiscală pentru apărare ar trebui să fie acompaniată de măsuri de stimulare a creșterii economice.
Ministrul suedez de Finanțe, Elisabeth Svantesson, a subliniat că „avem nevoie ca economiile noastre să crească, pentru că 2% (n.r., din PIB, ținta actuală a NATO de cheltuieli pentru apărare) din 500 este mai mult decât 2% din 200, deci, în primul rând, economia trebuie să crească”.
O altă temă abordată în cadrul reuniunii este extinderea definiției actuale a cheltuielilor pentru apărare. Regulile UE nu consideră în prezent că construirea fabricilor de muniție sau consolidarea drumurilor și podurilor pentru a facilita trecerea tancurilor reprezintă cheltuieli de apărare. Multe guverne solicită modificarea acestei abordări pentru a include astfel de investiții.
De asemenea, miniștrii analizează începerea calculării creșterii cheltuielilor pentru apărare raportându-se la nivelurile din 2021, anul anterior începerii invaziei ruse în Ucraina. Această propunere a fost avansată de Polonia, care consideră că reflectă mai bine nevoile actuale ale Europei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
