Singurătatea Departamentului Național Anticorupție

DCNews Team , Mircea Coșea / 23 noi 2015 / 23:08
Salveaza PDF Print Comentarii
Victor Ponta
Victor Ponta

Membru marcant al UNPR, profesorul Mircea Coșea, acuză Guvernul Victor Ponta că a subminat economia națională.  Ce îi impută prof. Coșea guvernului? Lipsa unei acțiuni absolut necesare care să împiedice reapariția corupției și care să contracareze "efectele perverse" în economie ale acțiunilor DNA. 

Iată analiza politică scrisă de Mircea Coșea pentru dcnews.ro: 

 

Singurătatea Departamentului Național Anticorupție                        

 

Guvernarea tehnocrată a domnului Dacian Cioloș se vrea a fi o consecință a voinței populare de  schimbare nu numai a clase politice ci și a tipului de economie pe care aceasta l-a creat. Este normal să fie așa deoarece "economia de piață" românească se caracterizează prin transformarea corupției în principala formă de existență a mediului de afaceri, conducând la o stratificare rapidă a societății în contradicție cu tendințele europene actuale de reducere a diferanțelor prin politici de solidaritate și coeziune socială.

Reformarea, preluată de "clasa procurorilor". De ce a eșuat "clasa politică"

Într-o asemenea situație, reformarea economiei și societății românești devine o necesitate urgentă în vederea evitării decăderii economice și a unor tensiuni sociale cu consecințe destabilizatoare extrem de periculoase mai ales în condițiile geopolitice actuale. Reformarea ar fi trebuit făcută de ceea ce numim "clasă politică" dar ar fi fost o operație contra naturii căci și-ar fi pierdut proporiile ei interese și privilegii. Reformarea a fost astfel preluată, cu o încurajare puternică din partea străinătății, de către "clasa procurorilor", adică DNA. Nu este o situație des întâlnită într-un climat de normalitate specific democrațiilor parlamentare dar în absența unui politic responsabil, reformarea prin procuratură este o soluție care nu poate fi respinsă. Eliminarea justițiară a barierei pe care corupția o pune în calea utilizării resurselor naționale în favoarea propriei națiuni și nu a unor persoane sau grupuri de interese poate nu este metoda cea mai corectă și lipsită de riscurile momentelor de abuz sau confuzii dar, în condițiile actuale ale României, este singura care, în teorie, poate reuși.

Problema care mi-o pun este tocmai aceasta: poate reuși doar în teorie sau poate reuși în realitate?

Dacă la începutul campaniei anticorupție declanșată de către DNA eram optimist în legătură cu reușita ei, acum, după aproape doi ani, sunt mult mai puțin optimist. Am motive din ce în ce mai puternice pentru a crede că această campanie pierde pe zi ce trece capacitatea de reformare a societății și economiei și nu va putea aduce "schimbarea" așteptată.

Efectele perverse ale activității DNA

Din punctul meu de vedere, explicația acestei situații constă în faptul că eforturile DNA sunt singulare, nebeneficiind de sprijinul și implicarea statului român în demersul spre schimbarea. Activitatea DNA este doar prima verigă a unui lanț de măsuri care ar trebui să înceapă cu anchetarea și pedepsirea vinovaților dar care trebuie continuat cu măsuri de natură legală menite  să recupereze prejudiciile, să împiedice reapariția corupției și să contracareze efectelor perverse pe care activitatea DNA le poate avea în economie. Aceasta continuare nu a avut loc pe perioada guvernării Ponta ceea ce poate fi considerat un act de subminare a economiei naționale.

Legi cu dedicație

Dacă, statul român, prin activitatea legislativă și executivă, s-a manifestat până la declanșarea campaniei anticorupție prin emiterea "cu dedicație" a unor legi și hotărâri în favoarea diferiților clienți politici, după începerea campaniei s-a manifestat prin refuzul de a emite orice legi sau hotărâri care ar fi fost obligatorii și absolut necesare reușitei activității DNA, căci această reușită nu înseamnă doar arestarea unor vinovați ci, în primul rând, recuperarea daunelor produse și crearea unui mediu economic eliberat de arbitrarul clientelismului politic.

Strategia izolării DNA

Acest refuz a avut ca scop atacarea și blocarea indirectă a campaniei prin încercarea de a ridica opinia publică împotriva activității DNA. Imposibilitatea atăcării directe fiind imposibilă din motive de imagine internă și externă, atât parlamentul cât și guvernul au recurs la strategia izolării DNA strict în zona în care s-ar fi putut obține efecte reale de asanare a economiei de coruției și, în consecință, de eficientizare a acesteia.

Grav este faptul că prin această izolare a DNA au apărut efecte perverse activității anticorupție, adică în loc să asistăm la o eficientizare observăm o blocare a mediului economic, procesul decizional în zona investițiilor s-a blocat, anchetările și arestările unor patroni invinuiți de corupție au dus la încetinirea sau chiar încetarea activității în întreprinderile lor cu consecințe serioase asupra pierderii de locuri de muncă , s-au pierdut contracte de export și s-au irosit oportunități de atragere și folosire a fondurilor europene.

Ce ar fi trebuit să se facă în continuarea activității DNA?

În continuarea activității DNA, ar fi trebuit să se asigure continuarea în bune condițiuni a unităților economice ale căror patroni au devenit subiect al achetelor sau chiar condamnați cu privare de libertate și confiscarea activelor. În multe cazuri, firme aflate în astfel de situație și-au încetat activitate și au pierdut locuri de muncă. Situația nu este unică, s-a înregistrat și în alte țări. În unele ( Franța) a existat așa numita ” metodă colaboraționistă” prin care firmele rămase fără patroni sau consilii de administrație învinuiți de colaborare cu Germania fascistă au devenit regii autonome sau societăți public-private ( Renault , Bloch, Morane-Saulnier). În unele țări latino-americane s-a trecut direct la naționlalizare. Nu sunt de părere că aceste metode ar fi aplicabile la noi dar ar fi posibil să funcționeze un ” oficiu” de management sau o ” comisie ” de analiză și audit care să preia temporar managementul fără pierderi de locuri de muncă și de obligații contractuale. Ar mai exista posibilitatea utilizării contractuale a unor firme cu experiență în domenii apropiate cum ar fi cele din domeniul insolvenței. Modul de lucru ar putea să se inspire din metodologia aplicată managementului privat la firmele cu capital majoritar de stat.

[citeste si]

În al doilea rând, ar trebui urgentată procedura de înființare a Oficiului de recuperare a prejudiciilor, independent de ANAF, cu atribuții de recuperare extinsă internă și internațională. În al treilea rând, ar trebui revizuit și completat cadrul legal cu precădere în domeniul achizițiilor publice, al fondurilor europene, al spălării banilor ,al finanțării partidelor și al răspunderii ministeriale. Deocamdată, noul guvern s-a mărginit să declare că lupta împotriva corupției trebuie continuată. Perfect, dar nu trebuie ca de aceasta să se ocupe doar DNA.

Notă: Titlul și textul aparțin autorului, titlul de homepage, lead-ul și intertitlurile aparțin redacției. 

VOTEAZA ARTICOLUL
   Pozitive: +24    Negative: 0
Dieta cu pepene galben

22 iul, 06:43


TOP STIRI CELE MAI...



comunicate de presa



Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Designed by PROGRAPHICS

Vezi versiunea de mobil a siteului

nxt.d4a4.n3