Duminică, 30 noiembrie, pentru români e mare sărbătoare. Creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfânul Andrei, considerat protectorul românilor. În această zi oamenii merg la biserică pentru a se ruga, dar sărbătoarea este învăluită și de o mulțime de obiceiuri și superstiții. Una dintre cele mai bizare se referă chiar la un gest banal pe care îl facem zilnic - pieptănatul. Se spune nu e bine să folosești pieptănul de Sfântul Andrei pentru că „deschide calea” spiritelor.

Cine a fost Sfântul Andrei

Sfântul Apostol Andrei, adesea numit „cel dintâi chemat”, a fost unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus.

El este fratele apostolului Sfântul Apostol Petru. Conform tradiției creștine, după Înălțarea Domnului și pogorârea Sfântului Duh, apostolii s-au răspândit în lume pentru a propovădui Evanghelia. Andrei ar fi avut misiunea de a ajunge în regiunile din jurul Mării Negre — inclusiv în teritoriul Dobrogei — aducând credința creștină până la noi.

Din această legătură străveche cu Dobrogea și cu creștinarea acestor părți, Sfântul Andrei a fost — oficial — declarat „ocrotitorul României” de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în 1997. De atunci, ziua de 30 noiembrie — când este prăznuit — are o semnificație specială pentru români.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei

Noaptea dintre 29 şi 30 noiembrie este considerată un moment „periculos”: se crede că hotarul dintre lumea celor vii și cea a nevăzutului se subțiază. În tradiția populară, spiritele celor plecați, strigoii sau duhurile rele pot „ieși” și pot face rău.

Pentru protecție, oamenii folosesc diverse ritualuri: se agață usturoi la uşi, ferestre, porți, se ung praguri sau se pune usturoi zdrobit la intrările în curte ori grajduri, pentru a alunga spiritele rele.

De asemenea, unele gospodine întorc pe dos vasele și cănile din casă, pentru ca spiritele să nu aibă loc să intre.

În unele regiuni din țară, oamenii aduc în casă crenguţe de pomi fructiferi și le pun în apă. Dacă acestea înfloresc până de Crăciun, este un semn că anul următor vor avea roade bune.

Totodată, conform tradiției, în această zi putem afla vremea pentru anul ce urmează. Se spune că, dacă în noaptea Sfântului Andrei cerul este senin, atunci iarna ce vine va fi una blândă. Însă dacă va fi înnorat, iarnă va fi foarte grea.

Alt obicei este plantarea de grâu (sau cereale) într-un vas, în casă. Dacă grâul încolțește bine până la Anul Nou sau până de Crăciun, se spune că anul următor va fi unul prosper, cu roade bogate și belșug.

Obiceiuri legate de căsătorie. Fetele își află ursitul

Busuiocul sub pernă: Aceasta este una dintre cele mai răspândite tradiții. Fetele nemăritate care doresc să-și viseze viitorul ursitul trebuie să pună un fir de busuioc sfințit sub pernă în noaptea de ajun (29 spre 30 noiembrie).

Aflarea ursitului cu o lumânare: O altă metodă implică aprinderea unei lumânări, adesea la o fântână sau o apă curgătoare, și încercarea de a vedea chipul ursitului în lumina sau în reflexia acesteia.

Nucile pe sobă: Două nuci sunt așezate pe o sobă încinsă sau într-un vas cu jar: dacă nucile stau apropiate și ard mocnit una lângă alta, înseamnă că fata se va mărita curând cu alesul inimii; dacă se îndepărtează sau sar, unirea nu este sortită să aibă loc în curând.

Gălușca cu bilețele: Fetele pregătesc o gălușcă din aluat și ascund în ea bilețele pe care au scris nume de băieți. Gălușca este pusă la fiert, iar numele de pe primul bilețel care iese la suprafață este considerat numele viitorului soț.

Superstiţii de Sfântul Andrei. Ce să nu faci în această zi

Noaptea de Sfântul Andrei este văzută ca un timp al vrăjilor, ghicitului și magiei. Oamenii cred că ritualurile făcute acum sunt mai puternice, dar și periculoase dacă nu sunt respectate regulile.

Iată care sunt principalele superstiții legate de ziua Sfântului Andrei:

Nu se fac treburi gospodărești. Nu este bine să speli, să coși, să mături sau să faci curățenie. Se spune că orice treabă casnică atrage lupii sau spiritele rele.
Nu se dă nimic din casă, nici mâncare, nici obiecte, nici bani. Tradiția spune că, dacă dai ceva, „îți dai norocul” sau „îți iese belșugul din casă”.
Nu se lasă animalele neprotejate. În unele zone, oamenii ung ușile grajdurilor cu usturoi. Dacă nu o fac, se crede că animalele pot fi „luate de strigoi” sau se pot îmbolnăvi.
Nu se pleacă la drum lung. E o zi considerată periculoasă pentru că „umbla strigoii”. Pe vremuri, oamenii evitau călătoriile lungi sau importante.
Nu e bine să folosești pieptănul. Una dintre cele mai vechi superstiții spune că în această zi nu trebuie să folosești pieptenele pentru că „deschide calea” spiritelor.
Nu se împrumută usturoi. Se spune că usturoiul „dă putere” casei în noaptea de Sfântul Andrei. Dacă îl împrumuți, pierzi această protecție.
Nu se toarnă apă caldă pe pământ. În unele zone, oamenii evitau să arunce apă fierbinte afară, ca să nu „opărească” spiritele care umblă în noaptea aceasta.