Primele zile ale anului 2013 au adus un scandal uriaș în Justiție: numirea procurorului Oana Schmidt Hăineală în fruntea CSM. Din acesta a derivat un altul: declanșarea procedurilor de revocare din funcție a lui Cristi Danileț și a Alinei Ghica. Scandalurile din Justiție au continuat și voci politice au fost implicate, generând astfel scandaluri și pe scena politică.
Primele zile ale anului 2013 au adus și primul scandal. În fruntea Consiliului Superior al Magistrataturii a fost numit un procuror: Oana Schmidt Hăineală. Asociația Magistraților din România (AMR) a convocat Consiliul Director, argumentând că este "un lucru nefiresc şi nelalocul lui alegerea în funcţia de preşedinte al organismului care garantează independenţa justiţiei a unui procuror a cărui activitate este supusă controlului ierarhic şi care funcţionează sub autoritatea ministrului justiţiei".
Numirea unui procuror în fruntea CSM a fost contestată și de ministrul Justiției. Mona Pivniceru a spus că "Doamna Hăineală este preşedintele CSM în mod regretabil, aş putea adăuga. Dar s-au făcut discuţii în spaţiul public că Secţia de judecători a solicitat revocarea hotărârii prin care ea a fost aleasă şi decizia a fost luată prin respingerea ei. Or această decizie nu a fost luată niciodată, pentru că nu s-a ajuns să se mai voteze".
Mai mult, pe atunci nou-numita în funcție a fost acuzată că numără… ca Roberta. Judecătorul Horațius Dumbravă a acuzat că procurorul Oana Hăineală a mințit opinia publică când a anunțat că s-ar fi votat cu 11 la 7 respingerea propunerii de revocare a Hotărârii de plen prin care fusese aleasă președinte al CSM. (Vezi aici)
Danileț și Ghica și socotelile din CSM
Efectul neînțelegerilor din CSM a fost declanşarea procedurii de revocare a lui Danileţ din Consiliu, de către Judecătoria Râmnicu Vâlcea. Odată cu el, a picat și Alina Ghica, candidată la vicepreședinție și respinsă. Pentru revocarea lui Cristi Danileț s-au exprimat 103 instanțe, unde 1126 de judecători au votat pentru revocare și 324 judecători care ori au votat împotriva revocării ori s-au abținut. Pentru revocarea Alinei Ghica au votat 13 instanțe ale Curților de Apel. 424 de judecători au votat pentru revocare, în vreme ce 39 de judecători au fost împotrivă.
Plenul CSM a decis revocarea judecătorilor Cristi Danileț și Alina Ghica din funcția de membru al Consiliului. Pentru revocarea judecătorului Cristi Dănileț au votat “pentru” 14 membri ai Consiliului și 4 “împotrivă”, în timp ce revocarea judecătoarei Alina Ghica a fost decisă cu 11 voturi “pentru” și 7 voturi “impotrivă”. Cei doi au atacat la secția de contencios a Înaltei Curți de Casație și Justiție decizia judecătorilor.
Decizia de revocare a Alinei Ghica din Consiliul Superior al Magistraturii din 26 februarie a fost suspendată de Curtea de Apel Galați. Curtea de Apel București a decis astăzi anularea hotărârii din 26 februarie, prin care care Vasilică Danileț era revocat din Consiliul Superior al Magistraturii.
Kovesi la DNA a cutremurat Justiția și USL
Nici bine nu a fost uitat scandalul din CSM, că un altul a izbucnit. Premierul Victor Ponta a trimis CSM, în calitate de ministru interimar la Justiţie, propunerile pentru şefia Parchetelor. Pentru funcţia de Procuror General al Parchetului de pe lângă ÎCCJ a fost propus Tiberiu Niţu, iar pentru funcţia de procuror şef al DNA a fost propusă Laura Codruţa Kovesi, se arată într-un comunicat al Guvernului. Crin Antonescu a avut o reacție dură și imediată. S-a pus probleme ruperii USL. Numirea lu Kovesi în fruntea DNA nu i-a fost iertată lui Victor Ponta nici acum de liderul liberal, Crin Antonescu. De-a lungul anului, președintele PNL a făcut de mai multe ori acest reproș, în mod public, premierului.
Unde-i Papici? Băsescu știe
Procurorul General Tiberiu Niţu a dispus, în 2 octombrie, încetarea mandatul la conducerea secţiei I a DNA a procurorului Lucian Papici, după ce în urmă cu o săptămână îi reînnoise mandatul. A urmat un război între DNA și Parchetul General. Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis, printr-un comunicat de presă, că, prin ordinele procurorului general al PÎCCJ, de încetare a delegării celor doi procurori, Lucian Papici şi Mariana Alexandru, din funcţiile de conducere ale Secţiei de combatere a corupţiei, nu au fost aduse la cunoştinţa conducerii DNA motivele care au stat la baza acestei dispoziţii. În plus, Direcția menționează că pentru delegarea Iulianei Bendeac şi a lui Viorel Cerbu nu a fost solicitată în prealabil recomandarea prevăzută expres de dispoziţiile din Regulamentul de ordine interioară.
Premierul Victor Ponta s-a pronunțat cu privire la încetarea mandatului lui Papici. Premierul a susținut că Papici este un “băsist” care a făcut dosare politice împreună cu fostul şef al DNA, Daniel Morar. Victor Ponta a ținut să explice că procurorul nu a fost demis, ci i s-a terminat mandatul. Delegarea lui Lucian Papici a fost reînnoită în 21 septembrie. În realitate, așa cum a explicat premierul, era o prelungire a mandatului pentru a termina dosarul lui Liviu Dragnea. Papici a cerut CSM-ului să-i apere reputația, în urma declarației premierului. Și Crin Antonescu l-a taxat pe Victor Ponta, pentru că a vorbit în numele procurorului general. "A ieșit să zică cum era Papici băsist. E inacceptabil", a subliniat atunci liderul PNL. Deznodământul: După două luni, Papici a fost numit în funcția de procuror șef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupție din cadrul Secției de combatere a corupției a DNA. Băsescu anunțase numirea cu o lună în urmă.
Codul Penal, scandalul de sfârșit de an
Modificările aduse Codului Penal, în "marțea neagră", au fost contestate, în primul rând, de Traian Băsescu, care a declarat că va retrimite Parlamentului legea prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici. A urmat reacția DNA și ANI, care au acuzat parlamentarii că și-au votat superimunitatea. PDL a depus două sesizări la CCR în legătură cu modificările adoptate de deputaţi la Codul Penal. Valeriu Zgonea a subliniat, ca o concluzie a scandalului, că Traian Băsescu a întins o “capcană” pentru a bloca Parlamentul. Președintele Camerei Deputaților a precizat că Legea amnistiei și lobby-ului vor fi retrimise la Comisia Juridică și rediscutate în februarie. În schimb, Codul Penal rămâne în picioare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
