Reformă în adevăratul sens al cuvântului în Sănătate. Rogobete arată cum vor fi evaluați medicii în funcție de criteriile de performanță

Autor: Ioan-Radu Gava

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a vorbit vineri, 12 septembrie, la "Probleme la zi", la Radio România Actualități, despre reformele pe care Guvernul le face în Sănătate. El a vorbit despre pachetul de măsuri pentru care Executivul și-a asumat răspunderea, spunând că nu este unul de austeritate, ci de „reformă în adevăratul sens al cuvântului“.

„Întregul pachet de măsuri de reformă pentru domeniul sănătății care a fost adoptat de către Parlamentul României se referă la reorganizarea și la eficientizarea serviciilor medicale în sistemul de sănătate. Așa cum bine cunoașteți, nu discutăm despre tăieri de cheltuieli, despre reduceri de cheltuieli, nu este un pachet de austeritate, ci este un pachet de reformă în adevăratul sens al cuvântului, pentru că el vine să reorganizeze și să așeze într-un mod mai adaptat anului 2025 serviciile care sunt oferite pacienților.

Și ca să vă răspund direct la întrebare, odată cu organizarea ambulatoriului și prelungirea programului în ambulatoriul de specialitate până la ora 20:00, sigur, acolo unde se poate și pentru serviciile medicale care au adresabilitate, pentru specialitățile care au adresabilitate și care diferă de la loc la loc, de la spital la spital, pacienții vor avea un acces mai crescut în ambulatorul de specialitate și asta va duce la reducerea încărcării unităților pentru primire urgențe, pe de o parte, dar și reducerea internărilor nenecesare în regim de spitalizare continuă.

Practic, pacientul nu va mai trebui să fie internat în spital două, trei zile pentru investigații de rutină, respectiv pentru diagnostice sau tratamente care pot fi realizate în ambulatorul de specialitate. Această reducere și acest transfer, dacă doriți, în mod natural al pacienților din zona de spitalizare continuă în zona de ambulatoriu de specialitate duce și la o eficientizare a resurselor financiare și, practic, costuri nenecesare pot fi direcționate sau redirecționate către tratamente“, a explicat ministrul Sănătății.

Alexandru Rogobete: Efectele reformei se vor vedea în 6-12 luni

Întrebat de datoriile pe care spitalele din România le au și de care s-au plâns în ultimele luni, ministrul Sănătății a precizat că soluția constă în eficientizarea„în interiorul unității sanitare a resurselor“, prin reforme reale.

„Această situație se regăsește, de obicei, la începutul trimestrului IV, la începutul lunii septembrie - octombrie, iar aceste probleme erau stinse, dacă doriți, prin achitarea datoriilor de către Ministerul Sănătății, cu un efort bugetar susținut. Or, soluția pentru a evita acumularea acestor datorii este exact ceea ce v-am spus și asta face această reformă, cumva o eficientizare în interiorul unității sanitare a resurselor.

Dacă este să discutăm punctual, până când efectele reformei se vor vedea, în șase luni, în 12 luni de acum înainte, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a reușit în săptămânile trecute să achite o parte din datoriile către furnizori, de exemplu, iar Ministerul Sănătății prin programele "Acțiuni Prioritare" a crescut finanțarea spitalelor care derulează activități și, mă rog, acele specialități care sunt mari consumatoare de resurse.

Mă refer aici la ATI, la pacienții cu AVC, cu infarct, cu traumă, cu arsuri grave, de ce nu, pacienții care stau în secțiile de terapie intensivă nou-născuți și lista poate continua. Deci, practic, noi am suplimentat direct din Ministerul Sănătății aceste secții mari consumatoare pentru a evita viitoare blocaje. Dar soluția nu este ca în fiecare an, în septembrie, să constatăm că acumulăm datorii și să facem un efort bugetar pentru a le acoperi.

Soluția și reforma reală înseamnă ca acest lucru să nu se mai întâmple sau să se întâmple în cazuri cât mai puține. Și eu cred, am convingerea împreună cu colegii mei, că măsurile de reformă pe care doar ce le-am adoptat vor reduce acest fenomen care se repetă ciclic, din păcate, de ani de zile“, a zis ministrul Sănătății.

Alexandru Rogobete a răspuns și întrebărilor cetățenilor, una dintre acestea făcând referire la prioritizarea pacienților care ajung la urgențe cu ambulanța înaintea celor care ajung prin propriile forțe.

„Unitatea de Primiri Urgențe, așa cum îi spune și numele, se ocupă și preia prioritar pacienții cu urgențe amenințătoare de viață, acele urgențe medico-chirurgicale sau chirurgicale, accidente rutiere sau, mă rog, alte patologii care pot pune viața în pericol într-un timp scurt din momentul în care s-a instalat patologia și atunci, în unitățile de primiri urgențe prioritar sunt alocate sau sunt văzute din punct de vedere medical cazurile de urgență majoră. Cazurile care nu reprezintă o urgență majoră și care, de multe ori, se prezintă în unitatea de primi urgenţe prin forțe proprii, sigur că necesită un timp de așteptare pentru că, repet, nu putem lăsa un accident rutier la ușa unității de primiri urgențe pentru a consulta, de exemplu, o viroză, care nu pune în pericol viața în imediatul timp.

Ce vreau să spun, însă, este că, odată cu creșterea timpului de lucru în ambulatorul de specialitate, acei pacienți care se prezintă în unitatea de primiri urgențe și care nu reprezintă o urgență majoră vor putea fi redirecționați în ambulatorul de specialitate și, practic, o să scadă timpul de așteptare în aceste unități“, a explicat Alexandru Rogobete.

Câți medici lipsesc României?

„Îmi este greu să vă dau o cifră, în primul rând eu sunt un om responsabil și nu mă arunc cu cifre pe care nu le pot controla. Tot ce pot să vă spun este că echipa Ministerului Sănătății de două săptămâni lucrează inclusiv la reorganizarea și la normarea corespunzătoare a numărului de medici, de asistente, de infirmiere și întreg personalul medical la nivelul unității sanitare în funcție nu doar de numărul de paturi, cum se face acum, o practică când este veche de peste 30 de ani, care a dus la această situație. Vom ține cont, pe lângă numărul de paturi, vom ține cont de gradul de ocupare al paturilor, vom ține cont de numărul de pacienți, vom ține cont de complexitatea cazurilor și așa mai departe, pentru că vă rog să nu ignorăm un lucru important de altfel, pe care eu l-am tot spus public, și anume că avem unități sanitare în care există medici care, vă dau un exemplu, chirurg care operează 40 de pacienți pe săptămână și chirurg care operează 2 pacienți pe lună.

Asta ne spune că distribuția personalului medical şi normarea personalului medical, respectiv adaptarea la numărul de paturi, nu este corectă. Această reașezare și reorganizare a specialităților şi a numărului de paturi și a personalului până la urmă, pentru fiecare specialitate în parte nu s-a făcut de peste 20 de ani. Or, este evident că acest lucru trebuie schimbat rapid pentru a avea un flux continuu.

Există spitalele mari, județene de urgență, institutele, spitalele universitare unde medicii nu mai fac față cu numărul de pacienți și există foarte multe spitale în România care, așa cum am mai spus, au mai mulți șefi de secție decât pacienți. Interesant este și problema de fapt că un număr important de pacienți este transferat din aceste spitale complet nejustificat către o unitate sanitară mai mare. Şi aici ne dorim să intervenim pentru a regla și reglementa aceste lucruri, pentru că eu vă spun că există un fenomen care se vede în cifre, și anume că, în special în zilele de weekend, în zilele de sărbători legale, noaptea, se transferă pacienți din spitale mici către spitalele mari, deși acești pacienți pot fi rezolvați din punct de vedere medical în spitalul unde s-au prezentat“, a explicat Alexandru Rogobete.

Cum vor fi evaluați medicii?

În privința evaluării medicilor, ministrul Sănătății a precizat că „performanța unui medic nu stă în numărul de pacienți sau nu stă doar în numărul de pacienți pe care îi tratează“.

„Vor fi incluse, vor fi realizate și aplicate criterii de performanță pentru șeful de secție care are responsabilitatea pentru distribuirea corectă a pacienților pentru membrii echipei pe care îi coordonează, vor fi schimbate și introduse criterii de performanță pentru managerul unităţii sanitare, sigur, o zonă administrativă, o zonă financiară, dar și o zonă de organizare medicală, dar vor fi și criterii de performanță individuale în funcție de specialitate, în funcție de spital.

Să nu fiu înțeles greșit. Criteriile de performanță care se vor aplica într-un spital universitar, de exemplu, nu vor fi identice cu criteriile de performanță dintr-un spital orășenesc, pentru că nu au cum să fie identice. Ţinem cont de toate aceste realități, dar este absolut necesar ca echipele medicale să fie evaluate periodic în funcție de o serie de criterii, nu neapărat de performanță, o serie de indicatori, care în momentul de față nu sunt monitorizați în România, dar care sunt monitorizați în toate țările Europei“, a spus Alexandru Rogobete.

Ministrul Sănătății a adăugat că, de la anul, se va încerca să se plătească și „gărzile medicilor rezidenți”.

„Odată cu regândirea normării personalului, în funcție de specificul fiecărui spital, odată cu introducerea indicatorilor de performanță, odată cu reducerea numărului de pacienți care sunt internați în spitalizare continuă și, implicit, cu eficientizarea bugetului, eu cred că, începând de anul viitor, putem gândi un mecanism şi avem pe masa discuţiilor acest obiectiv, de a plăti inclusiv gărzile medicilor rezidenți, care, într-adevăr, duc o muncă uriașă în unitatea sanitară și pentru acest lucru nu sunt remunerați. În acest moment, rezidenții de anul III, mai mari de anul III, dacă doriți, sunt plătiți pentru gărzile pe care le realizează, dar intenția noastră este să plătim toți rezidenții care efectuează gărzi“, a explicat Alexandru Rogobete.

Organizarea ambulatoriilor

„Organizarea ambulatoriilor până la ora 20:00 se va realiza pentru început acolo unde se poate și pentru specialitățile care au adresabilitate. Urmărim, monitorizăm lunar acest fenomen și sigur că toate vin la pachet, exact cum v-am spus. Reorganizarea spitalelor, reîncadrarea normativului de personal în funcție de mai mulți indicatori ne vor duce la o concluzie care, sigur, se va transforma într-o altă decizie, și anume creșterea accesului pacienților la servicii“, a spus Alexandru Rogobete.

Rețete emise electronic de către medicul de familie pentru bolile cronice

„Se lucrează în momentul de față la noul program informatic al asigurărilor de sănătate cu bani din PNRR. Este vorba despre un proiect de 100 de milioane de euro început în anul 2023 și estimăm că în decembrie vom avea o primă interfață a acestui program informatic nou, care înlocuiește practic softul vechi care dă erori, care se blochează periodic și care nu poate oferi toate aceste elemente. Noul program, pe scurt, va include dosarul electronic al pacientului, rețeta electronică a pacientului, scrisoarea și trimiterea medicală electronică, toate într-o singură platformă, care vor putea fi accesate de medici în platformă, respectiv de pacienți, prin diferite metode. Pacienții care nu beneficiază de tool-uri electronice, smartphone-uri sau, mă rog, alte metode electronice, vor putea beneficia în continuare cu o rețetă printată, care va avea un cod de bare sau un cod QR, care poate fi scanat de către medic și, sigur, intră în acces“, a punctat Alexandru Rogobete.

De asemenea, el a mai răspuns unei întrebări cu privire la medicii care lucrează atât la stat, cât și la privat. Alexandru Rogobete a spus că „nu sunt de acord și că nu voi fi niciodată de acord ca medicul să aleagă între public și privat“.

„Am spus foarte clar și spun și acum, la dumneavoastră în emisiune, că nu sunt de acord și că nu voi fi niciodată de acord ca medicul să aleagă între public și privat. Însă cer ferm în continuare tuturor să-și respecte programul de lucru în spitalul public și modificările legislative care vin acum vor permite managerului unității sanitare să desfacă contractul de muncă dacă se identifică medici care părăsesc spitalul public înainte de finalizarea programului“, a conchis ministrul Sănătății.