Reconcilierea între Washington şi Moscova, mai aşteaptă

Vladimir Putin și Donald Trump
Descriere foto: Vladimir Putin și Donald Trump

Reconcilierea mult aşteptată între administraţiile de la Washington şi de la Moscova încă mai aşteaptă, este concluzia unui comentariu AFP.

În timpul campaniei electorale, preşedintele american Donald Trump susţinea că, odată instalat la Casa Albă, va reconcilia America cu Rusia lui Vladimir Putin. La un an după preluarea mandatului prezidenţial, atmosfera Războiului Rece domină mai mult ca oricând relaţiile între cele două puteri, comentează joi France Presse.

În pofida promisiunilor candidatului republican, urmate de numirea unui şef al Departamentului de Stat cu legături personale cu Putin în persoana lui Rex Tillerson, fostul CEO de la ExxonMobil, principalele dezacorduri rămân, iar Moscova şi Washington fac schimb zilnic de reproşuri sarcastice şi ameninţări cu noi sancţiuni. 'Ne confruntăm cu un anumit paradox: liderii ambelor ţări au declarat că vor să îmbunătăţească relaţiile, dar acestea n-au făcut decât să se deterioreze', constată Vladimir Vasiliev, cercetător la Institutul pentru SUA şi Canada din Moscova.

Acuzate că au acţionat în culise pentru a favoriza victoria lui Donald Trump în faţa democratei Hillary Clinton, adepta unei linii mai dure în relaţiile cu Moscova, autorităţile ruse se văd astăzi în situaţia să-l prezinte pe preşedintele american drept ostatic al bătăliilor politice interne de la Washington. Şi să lase să treacă furtuna politică iscată de posibila ingerinţă rusă în alegeri.

Neînţelegeri în principalele dosare internaţionale

'Relaţiile ruso-americane merită mai mult, popoarele noastre merită mai mult', a declarat pentru AFP purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova. 'Rusia s-a pronunţat întotdeauna în favoarea consolidării relaţiilor bilaterale, indiferent de preşedintele de la putere în Statele Unite', a spus ea.

Tensiunile nu au încetat să se agraveze între Moscova şi Washington în ultimii ani într-o serie de dosare internaţionale, precum Ucraina, Iran şi Siria. După anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014, urmată de războiul din estul Ucrainei, SUA au adoptat sancţiuni din ce în ce mai stricte împotriva Rusiei. 'Primul an' al preşedinţiei lui Donald Trump a fost marcat de o serie de noi sancţiuni americane, dar de asemenea de expulzări reciproce de diplomaţi ca în cele mai dramatice perioada din timpul Războiului rece.

Zilnic, Kremlinul este solicitat să comenteze evoluţiile anchetei lansate în SUA cu privire la presupusul amestec rusesc în prezidenţialele din 2016 şi eventualitatea unei 'complicităţi' cu echipa de campanie a candidatului republican. Maria Zaharova denunţă o 'isterie antirusească' din partea 'aceloraşi persoane care au jucat cartea antirusească în timpul campaniei electorale a lui Hillary Clinton (...) şi nu au putut accepta înfrângerea candidatului lor'.

'Aveau nevoie să găsească un factor extern pentru a explica propriul eşec', susţine ea, dezminţind orice rol al Moscovei în victoria lui Donald Trump: 'Acesta este preşedintele american, ales de poporul american'. În dosarele majore internaţionale, dezacordurile persistă.

Se pune şi mai multă presiune

În cadrul conferinţei de presă luni, la care a făcut bilanţul pe anul trecut, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a atacat Washingtonul pe aproape toate problemele care au marcat anul:

'Acţiunile administraţiei actuale sunt, din păcate, în linia administraţiei Obama, în pofida liniei preşedintelui Trump în timpul campaniei electorale. În anumite domenii, aceasta exercită şi mai multă presiune'. În Siria, în pofida obiectivului comun afişat de combatere a jihadiştilor, Occidentul acuză Rusia că a sprijinit mai ales militar regimul lui Bashar al-Assad împotriva rebelilor.

Armata rusă reproşează Washingtonului că susţine ramura siriană a Al Qaida (Fateh al-Sham, fostul Front al-Nusra) şi chiar că ar face jocul grupării Statul Islamic pentru a încetini avansarea forţelor siriene. În Ucraina, guvernul lui Donald Trump continuă să acuze Rusia de susţinerea militară a separatiştilor şi chiar a anunţat că vrea să crească livrările de arme către Kiev, care ar putea include acum şi rachete antitanc.

Criticile virulente ale Moscovei

Evitând să-l atace frontal pe Donald Trump, Moscova a criticat virulent două din deciziile sale majore de politică externă: recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a Israelului şi contestarea acordului nuclear iranian.

După ce a acuzat la sfârşitul anului 2016 administraţia Obama de 'distrugerea în mod deliberat a relaţiilor ruso-americane', Rusia avea 'mari speranţe' de îmbunătăţire prin alegerea lui Donald Trump, recunoaşte Ivan Kurilla, cercetător la Universitatea Europeană din Sankt-Petersburg.

'Elita rusă continuă să creadă că Trump nu doreşte o confruntare totală şi speranţa de îmbunătăţire rămâne', spune el. 'Dacă nu în acest an, atunci anul viitor', adaugă expertul rus.

(intertitlurile aparţin redcaţiei)

[citeste si]



Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


n-nxt.13