Protest împotriva proiectului lui Gorghiu și Cazanciuc: Transformă șoferii în infractori, pe loc. Pedepse ca la tâlhărie pentru medicamente pe rețetă
Noua modificare a Codului Penal vine cu multe neclarități în ceea ce privește șofatul și eventualitatea consumului de droguri. Nu avem praguri, substanțe, ci doar măsuri punitive, de dat exemplu, și pedepse ca la infracțiuni mult mai grave, cu intenție. Multe aspecte nu sunt luate în calcul, deși avem exemple în alte țări cu un sistem mai dezvoltat, cum ar fi Germania.
Societatea de avocatură Buju, Stanciu și Asociații atrage atenția că propunerea cu privire la sancționarea conducerii sub influența drogurilor este o paranoia legislativă, nefundamentată științific. Noua modificare a Codului Penal este de natură, conform acestora, să transforme șoferii în infractori. Ei descriu formularea legii ca ”o definiție absurdă și confuză a drogurilor în sânge”.
”Fără distincție între substanțele active și urmele inofensive, fără praguri științifice sau garanții procedurale, proiectul poate trimite la închisoare pacienți cu rețete medicale la fel de ușor ca pe consumatorii de droguri dure. În loc să protejeze traficul, această lege creează un val de dosare penale absurde și aruncă justiția într-o criză fără precedent” atrag atenția avocații Buju, Stanciu și Asociații. Ei subliniază că rolul legii este punitiv, nu educativ, transformând ”o idee bună, cum este siguranța rutieră, într-o aplicare haotică a legii, cu eventuale dosare penale inutile și riscul sistemic de condamnări absurde”.
Iată, pe scurt, argumentele aduse de avocați împotriva acestei propuneri legislative:
- introduce sintagma grosieră „droguri în sânge”, fără a preciza dacă se referă la substanțe active (care afectează conduita unui șofer) sau la metaboliți inactivi (urme de substanțe care pot rămâne săptămâni în organism, fără niciun efect comportamental). (...) Un pacient care ia anxiolitice prescrise poate fi condamnat la fel ca un consumator de metamfetamină.
Germania sau Canada au praguri. România nu are nimic
”Țări cu legislații mai avansate, precum Germania sau Canada, stabilesc praguri precise pentru fiecare substanță, bazate pe studii științifice care corelează nivelul unei substanțe cu afectarea reflexelor. România, în schimb, a optat pentru o definiție rudimentară, lipsită de orice nuanță științifică, care poate incrimina inclusiv persoanele care au consumat medicamente pentru anxietate sau canabis cu o săptămână înainte, fără a fi sub influența acestuia. Rezultatul? O aplicare haotică a legii, cu dosare penale inutile și riscul sistemic de condamnări absurde. (...) În loc să folosească analizele toxicologice, cum inspirat a decis ÎCCJ, pragurile științifice și o rețea de măsuri educative și de prevenție, legiuitorul, într-un aparent război rece interinstituțional, preferă să trateze cu ciocanul o problemă care necesită privită cu lupa”, explică Victor Buju, avocat specializat în Drept penal.
- toleranța la substanțe variază enorm de la o persoană la alta. Un consumator ocazional de canabis poate fi afectat puternic, în timp ce un consumator cronic poate avea THC rezidual fără a fi afectat. Jurisdicțiile moderne analizează și semnele comportamentale ale afectării, nu doar nivelul substanței. Propunerea legislativă pare, în acest punct, preocupată doar de depistarea prezenței „drogurilor în sânge”, deși capacitatea de reacție și atenția nu sunt același lucru la fiecare persoană.
Pedepse ca la tâlhărie
- Sancțiunile pentru conducerea sub influența alcoolului sau a drogurilor escaladează până la pedepse de 3-7 ani de închisoare, ajungând să rivalizeze cu infracțiuni în mod tradițional mult mai grave, cum ar fi vătămările corporale grave și chiar tâlhăria, pentru care se prevede aceeași plajă de pedepse.
”Disproporția este șocantă și sugerează mai degrabă un exercițiu de putere, menit să impresioneze publicul, decât o intervenție rațională în materie penală. Nu negăm gravitatea conducerii sub influență, însă o lege care pedepsește la același nivel un șofer cu o alcoolemie de puțin peste 0,80 g/l și pe un infractor care provoacă intenționat suferințe fizice grave își pierde logica echilibrului pe care dreptul penal trebuie să îl aibă în toate formele sale”, completează avocatul Victor Buju.
- Legea nu face distincție între substanțe și nu se bazează pe precizie. (...) În numeroase state occidentale, legile fac diferența între drogurile care afectează imediat reflexele (alcool, cocaină, amfetamine) și cele care, prin natura lor, pot rămâne detectabile în organism mult după dispariția oricărei influențe reale (canabis, benzodiazepine).
- În plus, o lege penală modernă se bazează pe proceduri de testare precise, pe dreptul la contraprobă și pe confirmarea rezultatelor prin analize de laborator. În practică, testele rapide utilizate de poliție (cum ar fi cele de tip Dräger) pot produce un număr îngrijorător de rezultate fals-pozitive sau fals-negative, iar în alte țări, un astfel de test trebuie oricum coroborat cu o analiză toxicologică riguroasă. Noua lege nu menționează sub nicio formă aceste garanții procedurale. Practic, dacă un test rapid dă un fals pozitiv, șoferul este automat transformat într-un infractor.
- Într-un final, numeroase persoane pot ajunge în detenție, deși, în realitate, nu ar fi constituit un risc semnificativ pentru traficul rutier.
Legea a fost inițiată de fostul ministru al Justiției, liberala Alina Gorghiu, susținută de mai mulți parlamentari, printre care Robert Cazanciuc (PSD), Daniel Fenechiu (PNL) sau Gabriel Andronache (PNL).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
