Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

Principele Vladimir Ghika va fi beatificat, sâmbătă, de Biserica Catolică. Vezi povestea Sfântului

Crişan Andreescu, crisan_andreescu / 31 aug 2013 / 09:42
ghika
ghika

La 27 martie, 2013, Papa Francisc semna un decret prin care îl declara martir pe principele român Vladimir Ghika, urmând ca  acesta să fie beatificat. Vladimir Ghika, preot romano-catolic, a fost arestat de comuniști în 1952 și condamnat la 3 ani de închisoare. Avea 80 de ani. Slăbit, înfometat și suferind, a încetat din viață în închisoarea din Jilava doi ani mai tarziu, la 16 mai 1954. Astfel, monseniorul Vladimir Ghika va fi sărbătorit începând cu anul viitor pe 16 mai, odată cu introducerea în calendarul Bisericii locale, al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti.

Martir pentru credinţă, monseniorul Valdimir Ghika a fost preot, scriitor și prinț.   Acum, la 59 de ani de la moartea sa, Biserica Catolică îl va beatifica în "semn de speranţă că dificultăţile, persecutările şi problemele înfruntate în numele credinţei nu rămân neluate în seamă".

 Monseniorul Vladimir Ghika va fi beatificat, sâmbătă,  la Romexpo, iar Sfânta Liturghie a beatificării va fi prezidată de trimisul Papei Francisc, Eminenţa Sa Cardinalul Angelo Amato, Prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor.

Monseniorul Vladimir Ghika este al treilea martir catolic din România declarat Fericit de către Biserica Catolică, după Szilárd Ignác Bogdánffy (2010), episcop romano-catolic auxiliar de Satu Mare şi Oradea, mort în 1949 în închisoarea din Aiud, şi János Scheffler (2011), episcop romano-catolic de Satu Mare, mort în 1952 în închisoarea din Jilava. Beatificarea este actul prin care Papa, în urma unor investigaţii începute în dieceză şi continuate la Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor, acordă unui creştin catolic decedat, care a fost martirizat sau care a practicat toate virtuţile în chip eroic, titlul de “Fericit” şi permite să i se aducă un cult public de către un grup limitat de credincioşi, o ţară sau o dieceză.

 Cererea pentru începerea Procesului în cauza de beatificare şi canonizare a monseniorului Vladimir Ghika a fost adresată Sfântului Scaun încă din anul 1991, de către IPS Ioan Robu.

 „Încă din 1954 s-a dorit începerea procesului de beatificarea şi canonizare a monseniorului, la Paris (ca preot aparţinea de Dieceza de Paris), dar toate demersurile din anii ‘70 şi ‘80 au fost oprite de teama repercusiunilor politice ale autorităţilor comuniste din România asupra Bisericii Catolice din ţară”, a precizat pentru gândul preotul Francisc Ungureanu, Postulatorul Cauzei de Beatificare.

 Ulterior, după căderea regimului comunist, Sfântul Scaun şi-a dat acordul pentru începerea alcăturii dosarului ce avea să stea la baza recunoaşterii martiriului din partea Papei Francisc, pe 27 martie 2013. Munca de documentare a mai durat însă mult timp, atât în România cât şi în Franţa, unde Vladimir Ghika a trăit şi a slujit. În Franţa a fost înfiinţat Institutul Vladimir Ghika, fondat de cei care l-au cunoscut direct sau indirect pe Monseniorul, cercetători şi posesori de documente.

 "Au fost făcute cercetari în peste 20 de arhive, ultima disponibilă a fost cea a securităţii – CNSAS -, care ne-a şi dat elementele probatorii cele mai importante pentru martiriul lui Vladimir Ghika", a arătat preotul Francisc Ungureanu.

 „A fost voba despre un proces foarte îndelungat", a completat preotul Wilhelm Dancă. "La începutul anilor ’90, Papa Ioan Paul al II-lea a lansat episcopilor din Europa de Est îndemnul de a începe pregătirea Bisericilor pentru intrarea în rândul fericiţilor şi sfinţilor Bisericii Catolice a celor care şi-au dat viaţa pentru credinţă”, a mai precizat acesta, arătând că monseniorul Vladimir Ghika şi-a dedicat viaţa ajutorării celor din jurul său şi propovăduirii credinţei. „A fost un apostol al carităţii intelectuale, nu doar a celei materiale.”

 Cine a fost Monseniorul Vladimir Ghika

  Principe român și preot diocezan, Vladimir Ghika s-a născut la Constantinopol la 25 decembrie, 1873. Tatăl său, Ion Ghika, a fost general de divizie şi ministru plenipotenţiar al României în Turcia, iar mama lui, Alexandrina Moret de Blaremberg, era descendentă din regele Henric al IV-lea al Franţei.

Nepot al principelui Grigore V. Ghika Vodă (1849-1856), ultimul domnitor al Moldovei, Vladimir Ghika a fost botezat şi miruit ortodox, însă pe când avea cinci ani a fost trimis la şcoală în Franţa, la Toulouse, unde a fost lăsat în grija unei familii protestante. Atunci a început să primească educaţia religioasă specifică acestei confesiuni, mai ales că în zonă nu exista nicio biserică ortodoxă.

 După anul 1895, a urmat Facultatea de Ştiinţe Politice, frecventând în paralel şi cursurile de medicină, botanică, artă, litere, filosofie, istorie şi drept. Suferind de angină pectorală, o afecţiune cauzată de un debit sangvin insuficient în arterele coronariene, Vladimir Ghika s-a întors în România unde şi-a continuat studiile până în 1898. În acelaşi an, a plecat la Roma, unde s-a înscris la Facultatea de Filosofie-Teologie a dominicanilor în Roma, “Angelicum”.

În aprilie 1902, la Roma, Vladimir a trecut la catolicism împreună cu verişoara sa, Natalia, regina Serbiei. Celor care îl întrebau de ce devenise catolic le răspundea: „Pentru a deveni mai ortodox“.

 Iniţial, dorinţa sa a fost să devină preot sau călugăr, însă, la sfatul Papei Pius al X-lea, s-a dedicat apostolatului ca laic, desfăşurându-şi activitatea în oraşe precum Bucureşti, Roma, Paris, Congo, Tokyo, Sidney sau Buenos Aires.

 În timp în care călătoriile erau dificile şi obositoare, Vladimir Ghika a dus cuvântul lui Dumnezeu într-un periplu misonar la Sidney, Tokyo, Dublin, Buenos Aires, Manila, Budapesta, Bruxelles, Varşovia, Copenhaga, în India şi în China. Papa Pius al XI-lea îl numea „marele vagabond apostolic“. Supranumit “marele vagabond apostolic” de către Suveranul Pontif de la acea vreme, Vladimir Ghika revine la Bucureşti, unde deschide primul dispensar gratuit, “Bethleem Mariae”. De asemenea, pune bazele spitalului şi sanatoriului Sf. Vicenţiu de Paul, înfiinţând astfel primul spital gratuit din România şi prima ambulanţă.

În timpul Primului Război Mondial se dedică misiunilor diplomatice şi îngrijirii victimelor cutremurului din Avezzano, bolnavilor de tuberculoză din ospiciul din Roma şi răniţilor de război.

 Vladimir Ghika, primul preot român biritual 

 În octombrie 1923, Cardinalul Dubois, Arhiepiscopul locului, îl sfinţeşte ca preot, astfel că timp de 16 ani Vladimir Ghika îşi desfăşoară ministerul sacerdotal în Franţa. La scurt timp după hirotonire, îi cere Papei privilegiul de a putea oficia atât în rit latin, cât şi bizantin. Acordul Pontifului îl transformă astfel în primul preot român biritual.

 Ulterior, i se încredinţează o parohie în Villejefuit, o mahala săracă şi periculoasă a Parisului, unde face eforturi extraordinare pentru educarea locuitorilor. În 1924, întemeiază “Opera fraţilor şi Surorilor Sf. Ioan”, o societate auxiliară de misiuni, şi ce îşi va desfăşura activitatea în clădirea unei foste închisori penrtru femei. Din cauza problemelor financiare însă, imobilul este vândut, iar membrii societăţii se dispersează.

 În 1930, este retras din parohia din Villejefui din cauza unei probleme de sănătate, dar este numit Rector al Bisericii Străinilor din Paris.

 Un an mai târziu, Vladimir Ghika este numit de Papă Protonotar apostolic (prelat la curtea papală, însărcinat cu înregistrarea şi expedierea actelor pontificale, n.red).

Începând din 1939 s-a întors în România şi a slujit în București atât în biserica Sacré Coeur, cât şi în biserica greco-catolică din strada Polonă. Nu a mai părăsit România şi a înfruntat atât ocupaţia nazistă, cât şi pe cea sovietică, pentru a fi alături de cei săraci şi bolnavi.

 În seara zilei de 18 noiembrie 1952, monseniorul este arestat sub acuzaţia de „spionaj în interesul Vaticanului şi al puterilor imperialiste”, chiar în timp ce ieşea din casa lui Vasile Stoica, unde fusese să dea asistenţă bolnavei Maria Radovici (mama actorului Sebastian Radovici).

Este întemniţat la Jilava, unde este bătut crunt şi torturat. În urma procesului desfăşurat în 1953, când se apără singur, este condamnat la trei ani de închisoare.

Săvârşeşte însă pedepsa doar parţial, monseniorul Vladimir Ghika murind în puşcărie pe 16 mai 1954. A fost înmormântat iniţial în cimitirul din apropierea închisorii Jilava, însă în anul 1968 rămăşiţele sale au fost mutate în cimitirul Bellu Ortodox din Capitală.

Biserica Sacré Coeur

În 3 noiembrie 1948 au fost trecute în proprietatea Statului Român toate clădirile asezământului catolic fondat de Monseniorul Ghika, împreună cu terenul aferent, în afară de biserica Sacré Coeur şi casa parohială care au rămas proprietăţi franceze.

 În clădirile naţionalizate, astăzi funcţionează Spitalul Endocrinologic "C.I. Parhon".

 La cererea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti şi a credincioşilor din parohie, adresată Ambasadei Franceze, în luna mai 1991, biserica a fost redeschisă, celebrându-se numai duminica două Sfinte Liturghii, în limba română şi în limba franceză, iar la 1 decembrie 1991, a fost reînfiinţată parohia Sacré Coeur.

 În memoria Monseniorului Ghika, în noiembrie 2003, o mică piaţă din apropierea Statuii Aviatorilor din Bucureşti, la intersecția străzilor Gheorghe Demetriade și Ermil Pangratti, lânga Spitalul “Parhon” şi Biserica Sacré Coeur, a fost denumită Piaţa Monseniorul Vladimir Ghika, iar în 2004 a fost instalată Statuia Monseniorului Vladimir Ghika, operă turnată în bronz a sculptorului Gheorghe D. Anghel

 Ce reprezintă beatificarea în Biserica Catolică

 Este o etapă din procesul de recunoaştere a sfințeniei (canonizarea) în Biserica Catolică, după un amănunţit proces de recunoaştere a vieţii virtuoase a celui beatificat iar, în cazul monseniorului Vladimir Ghika, şi a martiriului său.

 Odată cu beatificarea, Fericitul este propus de Biserică ca exemplu de credinţă poporului credincios. În același timp, se autorizează cultul public în cinstea sa, care constă în atribuirea unei zile de sărbătoare în calendarul Bisericii locale, cu o Liturghie proprie, și expunerea în public a imaginilor sale şi a moaştelor.

 Cultul său ar putea fi extins la nivelul întregii Biserici din România, dar şi al altor Biserici locale. Urmare a beatificării, Fericitul va putea fi proclamat patron al unei opere, al unei parohii. Totodată, Fericitului i se poate cere să mijlocească de la Dumnezeu haruri care în alt fel ar fi imposibil de obţinut, de exemplu, vindecarea de o boală incurabilă.

Reprezentanţii Monseniorului Vladimir Ghika au adunat de-a lungul anilor documente şi mărturii care să ateste probitatea sa morală ireproşabilă, meritele de bun creştin şi martiriul acestuia. Dosarul biografiei exemplare a Monseniorului Vladimir Ghika a fost înaintat Sfântului Scaun alături de dovezile care susţin cauza beatificării Sale. Propunerea, pornită din partea Arhidiecezei București , a fost examinată de Congregația pentru Cauza Sfinților de la Vatican.

Odată declarat Fericit, monseniorul Vladimir Ghika va fi înscris în rândul fericiţilor şi sfinţilor Bisericii Catolice şi introdus în calendarul Bisericii locale, al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti, şi sărbătorit la 16 mai, ziua martiriului său.

 Programul beatificării

 Sâmbătă 31 august 2013 la ora 11.00 va avea loc beatificarea în cadrul Sfintei Liturghii solemne prezidate de trimisul Papei Francisc, Cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, în prezenţa unui număr mare de episcopi, preoţi, călugări, călugăriţe şi credincioşi.

 Sâmbătă 31 august 2013 între orele 17.00 şi 17.45 la Biserica vicarială greco-catolică Sf. Vasile cel mare din str. Polonă, nr. 50 din București, se va celebra o slujbă în cinstea noului Fericit Vladimir Ghika, cu Acatistul și sfințirea cu Sfântul Mir a icoanei Fericitului.

 Duminică 1 septembrie 2013 în fiecare Biserică din Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti, Sfânta Liturghie se va celebra ca mulţumire pentru darul ridicării la cinstea altarelor a Fericitului Vladimir Ghika. În Catedrala Sfântul Iosif din București, Sfânta Liturghie de mulţumire se va celebra la ora 10.30, cu venerarea icoanei şi a moaştelor Fericitului.

 

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


nxt.23
YesMy