Medicina de familie urcă în topul preferințelor studenților. O nouă lege intră în vigoare în 6 ani. Drept de liberă practică după facultate

Autor: Giorgi Ichim

Cea de-a treia ediție a Școlii de Vară a Medicilor Rezidenți și Tineri Specialiști în Medicina de Familie a avut loc în perioada 4 - 7 septembrie 2025, la Institutul Național de Statistică din București, reunind peste 400 de participanți - rezidenți, specialiști, profesori și reprezentanți ai autorităților, potrivit DC Medical.

Școala de Vară a Rezidenților: soluțiile propuse pentru salvarea medicinii de familie

Evenimentul, coordonat de prof. univ. dr. Ana Maria Alexandra Stănescu, șef al Disciplinei de Medicină de Familie la UMF Carol Davila, a debutat cu o amplă dezbatere despre viitorul acestei specialități, aflată într-un moment de răscruce.

Tinerii medici au adus în prim-plan nevoia unor condiții de muncă mai bune, a reformei sistemului de sănătate și a accelerării digitalizării. S-a oferit exemplul procesului de rezidențiat, deja digitalizat la nivel universitar, care a eliminat birocrația și timpul pierdut la DSP.

Tema centrală a ediției a vizat însă atractivitatea specialității de medicină de familie, într-un context în care România se confruntă cu un deficit major de personal și cu un val de pensionări. Un rezident a povestit cum, după o experiență în medicina de urgență, a ales această specialitate pentru legătura emoțională cu pacientul și pentru accentul pus pe prevenție, care poate schimba evoluția unei boli.

Rezultatele unui chestionar prezentat de prof. dr. Viorel Jinga au adus o surpriză: din 63 de specialități medicale, medicina de familie ocupă locul 9 în preferințele studenților, imediat după discipline consacrate precum cardiologia și neurologia. În același timp, autoritățile au anunțat măsuri menite să stimuleze domeniul.

Legea medicului de familie: digitalizare, prevenție și echitate rural-urban în următorii 6 ani

Prof. dr. Adrian Streinu - Cercel a confirmat că este în lucru o lege a medicului de familie, care va pune accent pe digitalizare, prevenție și echitate între mediul rural și urban, atât pentru medici, cât și pentru pacienți. Acesta a subliniat că absolvenții ar trebui să aibă drept de liberă practică imediat după terminarea facultății, iar noua lege ar trebui implementată în termen de șase ani.

La rândul său, prof. dr. Alexandru Rafila a punctat faptul că au fost alocate mai multe locuri la rezidențiat pentru medicina de familie și că se dorește extinderea competențelor profesionale - medicii urmând să efectueze investigații precum EKG sau ecografii imediat după finalizarea rezidențiatului. Tot el a subliniat rolul centrelor comunitare, văzute ca soluții pentru zonele rurale, prin finanțare inclusiv de la autoritățile locale.

Medicul de familie din rural nu vine singur, vine cu familia!

Prof. univ. dr. Cătălina Poiana, președinta Colegiului Medicilor din România, a atras atenția asupra situației „dramatice” în care se află medicina de familie, în condițiile în care mii de medici urmează să se pensioneze.

Ea a evidențiat importanța reformei curriculei universitare, inițiată de Alianța G6-UMF, pentru alinierea pregătirii la standarde occidentale și pentru dobândirea competențelor practice încă din timpul rezidențiatului. În același timp, a subliniat că autoritățile locale joacă un rol esențial în atragerea și păstrarea medicilor, mai ales în rural, unde „medicul nu vine singur, vine cu familia lui”.

Din păcate, încercările unor primării de a sprijini financiar transportul medicilor au fost blocate de Curtea de Conturi, care a cerut restituirea sumelor, o situație care riscă să descurajeze suplimentar tinerii specialiști.

Multe județe din România îmbătrânite. Rolul AI și a telemedicinei

Conf. univ. dr. Gindrovel Dumitra a arătat că numărul actual de locuri la rezidențiat, de 500, este insuficient pentru a compensa pensionările. Ar fi nevoie de cel puțin 1000, mai ales că un sfert dintre medicii de familie sunt la vârsta pensionării, iar 1 din 8 are peste 70 de ani. În plus, distribuția inegală a medicilor și dificultatea relocării în mediul rural complică situația.

Pe lângă problemele de resurse umane, participanții au discutat despre impactul îmbătrânirii populației. Prof. univ. dr. Tudorel Andrei, directorul Institutului Național de Statistică, a evidențiat dezechilibrele demografice, cu județe precum Mehedinți și Brăila aflate într-o situație critică.

În acest context, telemedicina și inteligența artificială au fost menționate ca soluții complementare, însă utilizarea lor trebuie să rămână responsabilitatea medicului, care decide pe baza propriei expertize.

Un alt aspect subliniat a fost siguranța profesională. În spitale, deciziile medicale se iau în echipe multidisciplinare, însă medicul de familie, mai ales cel din rural, rămâne adesea singur în fața deciziilor.

Telemedicina ar putea oferi acces rapid la o a doua opinie, reducând acest risc. În final, mesajul a fost ferm: finanțarea corectă a medicinii de familie nu este o risipă, ci o investiție vitală pentru supraviețuirea sistemului de sănătate din România.