Curtea Constituţională a României reia joi dezbaterile în cazul sesizării referitoare la actul normativ de modificare şi completare a Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, sesizare formulată de 50 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale USR, PMP şi PNL.
UPDATE: Legea privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale este neconstituţională, a decis, joi, CCR, care a admis sesizarea formulată de cei 50 de deputaţi.
Ştirea iniţială:
Iniţial, sesizarea trebuia discutată miercuri, însă judecătorii au decis să amâne dezbaterile pentru joi, au precizat oficiali ai CCR.
Sesizarea, iniţiată de 29 de parlamentari USR, a mai fost semnată de 16 reprezentanţi ai PMP, trei ai PNL, un deputat neafiliat şi un deputat afiliat la USR.
Ei acuză, în sesizare, încălcarea principiului bicameralismului în cazul adoptării actului normativ.
"Diferenţele de conţinut juridic dintre forma proiectului de lege adoptat de Senat, ca primă Cameră sesizată, şi a legii adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, sunt de natură să încalce principiul bicameralismului, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanţial de forma adoptată de Camera de reflecţie, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din urmă de la procesul de legiferare", se arată în documentul citat, scrie Agerpres.
Alte argumente invocate se referă la încălcarea principiului supremaţiei Constituţiei şi a legii, precum şi încălcarea principiului calităţii legii.
La începutul lunii octombrie, Camera Deputaţilor a adoptat, cu 176 de voturi "pentru", 96 "împotrivă" şi şapte abţineri, modificări la Legea 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Deputaţii au aprobat raportul Comisiei juridice, care includea mai multe amendamente propuse de PSD, printre care şi abrogarea prevederii referitoare la confiscarea contribuţiilor pentru campania electorală. De asemenea, s-a decis şi stabilirea unui prag minim pentru sumele alocate partidelor politice.
Suma alocată
Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puţin 0,01% şi cel mult 0,04% din Produsul Intern Brut - stipulează textul adoptat de deputaţi. Partidele politice au obligaţia de a publica în Monitorul Oficial, până la 30 aprilie anul următor, cuantumul total al veniturilor din cotizaţii, ale întregului partid, obţinute în anul fiscal precedent, precum şi lista membrilor de partid care au plătit în anul fiscal precedent cotizaţii a căror valoare însumată depăşeşte 10 salarii minime brute pe ţară, mai prevede textul adoptat.
Modificările prevăd şi depunerea unui raport sintetic, în locul unuia detaliat, anual, până la 30 aprilie, dar şi modificarea amenzilor pentru cazurile în care donaţiile depăşesc pragul prevăzut de lege.
"Am decis să contestăm la Curtea Constituţională această lege. Ne-am apucat deja de redactarea obiecţiei de neconstituţionalitate. Vom invita toate partidele politice să se alăture demersului nostru, pentru că aşa cum a fost modificată Legea finanţării partidelor politice este foarte grav, ne întoarcem în timp, în perioada anului 2006, când finanţările se făceau discreţionar, se aduceau genţi cu bani la partid fără niciun control. (...) Iniţiatorii, e vorba de opt deputaţi şi senatori aparţinând minorităţilor naţionale, au încercat doar eliminarea unui alineat dintr-un articol al legii. Senatul a respins această propunere, dar în Camera decizională, Camera Deputaţilor, deputaţii PSD au venit cu 99 de amendamente prin care s-a deturnat total legea de la ceea ce îşi propusese iniţial. Modificările sunt de substanţă, procedura este una interzisă de Constituţie şi vom ataca la CCR", anunţa, după adoptarea actului normativ, deputatul USR Stelian Ion.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu