Cum să gândești mai inteligent în secolul XXI? Ce spune o neurocercetătoare despre mintea umană, emoții și viitor

Autor: Loredana Iriciuc

Pe măsură ce lumea din jurul nostru evoluează într-un ritm din ce în ce mai rapid, ai putea visa la o „actualizare” a creierului tău pentru a putea înțelege mai ușor tot ce se întâmplă.

La prima vedere, acest lucru pare imposibil. Materia noastră cenușie și albă are, în mare parte, aceeași structură ca cea a strămoșilor noștri din epoca de piatră. Dacă este ceva diferit, atunci creierul nostru este chiar puțin mai mic. Dovezile arheologice arată că acesta s-a redus semnificativ în ultimii 10.000 de ani.

Totuși, Hannah Critchlow, neurocercetătoare la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, oferă motive de optimism. În noua sa carte „The 21st Century Brain”, ea explică modul în care putem dezvolta flexibilitatea mentală necesară pentru a face față provocărilor viitorului.

„Practic am scris-o pentru mine, ca să pot lua decizii mai bune și să-mi îmbunătățesc propria viață, mai ales acum, când trec prin vârsta mijlocie”, spune ea la BBC. „Dar și pentru părinții mei, ca să își mențină creierul sănătos la vârste înaintate, și pentru fiul meu, care are acum 10 ani. Ce pot face ca să îl ajut să își dezvolte creierul?”

O carte născută din explozia inteligenței artificiale

„Am început să lucrez la carte în urmă cu trei ani, iar între timp a avut loc o explozie de dezvoltări în domeniul inteligenței artificiale. Dar era evident și atunci că această tehnologie va începe să pătrundă în toate viețile noastre, la nivelul întregii societăți, dar și la nivel individual. Și atunci, ca și acum, exista mult entuziasm, dar și multă teamă”, explică Hannah Critchlow pentru sursa citată.

Experta spune că a vrut să schimbe perspectiva asupra modului în care înțelegem creierul și tehnologia:

„Am vrut să fac un pas în spate și să recunosc faptul că inteligența artificială a fost dezvoltată pe baza cunoștințelor pe care le avem din neuroștiință. Așa că m-am întrebat ce s-ar întâmpla dacă am inversa perspectiva și am vedea cum putem folosi această înțelegere pentru a valorifica la maximum inteligența pe care o avem în propriul nostru creier organic. Aceeași înțelegere care a condus la aceste dezvoltări tehnologice poate elibera potențialul cognitiv uman pe care îl avem cu toții”.

Creierul uman, între trecut și viitor

Deși lumea se schimbă rapid, structura creierului rămâne stabilă de mii de ani.

„La prima vedere, acest lucru ar părea imposibil: materia noastră cenușie și albă are, în mare parte, aceeași structură ca cea a strămoșilor noștri care au trăit în epoca de piatră. Dacă este ceva diferit, atunci creierul nostru este chiar puțin mai mic: dovezile arheologice sugerează că a suferit o reducere semnificativă în ultimii 10.000 de ani”, subliniază Hannah Critchlow.

Pentru cercetătoare, cheia nu este transformarea biologică, e dezvoltarea abilităților mentale.

„Am vrut să mă concentrez pe abilități care au fost adesea ignorate de cercetători, dar care stau la baza capacității noastre de a ne conecta unii cu alții, de a imagina o lume nouă, de a inova, de a rezolva probleme și de a gândi pe termen lung”, spune ea.

Ea le leagă de realitatea actuală:

„Trăim într-o perioadă de schimbări sociale și tehnologice fără precedent, iar eu analizez capacitatea noastră de a tolera schimbarea, incertitudinea și ambiguitatea”.

Inteligența emoțională, un predictor al vieții noastre

Un rol important îl au emoțiile și empatia.

„Inteligența emoțională și empatia pot fi cei mai buni predictori ai satisfacției în viață, ai modului în care ne simțim în relațiile cu ceilalți și ai succesului academic”, explică Hannah Critchlow.

Deși există o bază genetică, aceste abilități pot fi antrenate.

„Când ne uităm la datele genetice, pare că au o ereditabilitate între 10% și 45%, dar cu toții ne putem antrena inteligența emoțională și empatia”.

Un prim pas este autoanaliza emoțiilor.

„Ia-ți timp să te întrebi: de ce simt această emoție? Și ce pot face ca să mă ajut să mă simt mai bine, astfel încât să fiu mai confortabil? Odată ce începi să exersezi puțină autocompasiune, efectele se răspândesc și către ceilalți”, spune Hannah Critchlow.

Intestinul și comportamentul uman

Legătura dintre corp și minte merge mai departe decât ne imaginăm. Un studiu citat de cercetătoare arată schimbări comportamentale după modificarea florei intestinale.

„După doar șapte săptămâni, aveau un microbiom intestinal mai divers comparativ cu grupul placebo și erau mult mai altruiști. Participanții erau mai dispuși să renunțe la banii lor pentru a susține egalitatea. Cu alte cuvinte, nivelurile de altruism au fost modificate printr-un microbiom intestinal mai divers. Nu este incredibil?”

Explicația ține de legătura directă dintre intestin și creier.

„Există multe nervi în intestin și inimă. Iar atunci când ai acea senzație din stomac, aceasta apare pentru că acele celule trimit semnale prin nervul vag către insulă, regiunea creierului implicată în perceperea mediului și în luarea deciziilor”, explică Hannah Critchlow.

„Se crede că bacteriile intestinale produc neurotransmițători chimici care modifică activitatea circuitelor neuronale și influențează comportamentul, inclusiv interacțiunile sociale”.

Creativitatea, între relaxare și descoperire

Diferența dintre genii și restul oamenilor este mai mică decât pare.

„Din perspectiva unui neurocercetător, diferența dintre un Wolfgang Amadeus Mozart sau Ada Lovelace și restul oamenilor este doar una de grad, nu de natură”.

Creativitatea apare în momente de detașare mentală.

„20% din zi o petrecem rătăcind cu mintea, fără să ne concentrăm pe un obiectiv anume, iar atunci apar ideile noi”, explică Hannah Critchlow.

Chiar și natura ajută procesul: „O simplă plimbare în natură poate ajuta acest proces”.

Somnul susține, de asemenea, gândirea creativă: „Știm și că somnul este important pentru creativitate, mai ales în momentul adormirii, când gândirea devine fragmentată”.

Mișcarea fizică și plasticitatea creierului

Corpul influențează creierul.

„Activitatea fizică nu este doar bună pentru corp, ci și pentru creier, deoarece permite formarea de neuroni și conexiuni noi”, spune Hannah Critchlow.

Mitocondriile, motorul gândirii

Energia mentală depinde de funcționarea celulară.

„Depinde de mitocondriile noastre, micile centrale energetice din celule. Creierul consumă cantități uriașe de energie pentru a gândi, iar orice ajută mitocondriile să producă energie curată sprijină toate aceste procese mentale”, afirmă Hannah Critchlow.

Cercetătoarea descrie și rutina ei: „Fac exerciții fizice, pentru că ajută mitocondriile să se multiplice, astfel încât ai mai multe centrale energetice în creier și în corp. Dorm suficient, pentru că atunci se elimină deșeurile toxice rezultate din producerea de energie. Și mănânc sănătos, ca mitocondriile să aibă combustibilul potrivit pentru a produce energie corectă. Asta înseamnă să evit zahărul în exces și alimentele procesate”.

Cum gestionăm schimbarea și incertitudinea

În final, cercetătoarea vorbește despre echilibrul interior într-o lume instabilă.

„Creierul uman se adaptează greu la schimbare, incertitudine și ambiguitate. Dar ca specie, am fost mereu împinși să inovăm, să explorăm și să fim curioși. Există o tensiune constantă între aceste două tendințe, iar este util să acceptăm că aceasta face parte din natura noastră”.