Hillary Clinton a recunoscut vineri că ar fi dispusă să-l nominalizeze pe președintele Donald Trump la Premiul Nobel pentru Pace dacă acesta ar reuși să pună capăt războiului din...

Fosta secretară de stat americană Hillary Clinton a făcut această declarație vineri, în cadrul podcastului Raging Moderates, unde a spus că liderul american „își dorește cu toată ființa să primească Premiul Nobel pentru Pace, și, sincer, dacă ar putea pune capăt acestui război teribil…”.

Ea a enumerat apoi condițiile care ar trebui îndeplinite pentru a se ajunge la o pace acceptabilă în Ucraina, condiții care, potrivit ei, sunt departe de ceea ce Rusia este dispusă să accepte: Un armistițiu fără schimb de teritorii, retragerea Rusiei din toate teritoriile ucrainene ocupate și garanția că Rusia nu va mai amenința securitatea Europei; pe scurt, „să nu pui Ucraina în situația de a ceda teritoriu agresorului”.

„Uite, dacă am putea obține toate acestea, iar președintele Trump ar fi arhitectul, l-aș nominaliza la Premiul Nobel pentru Pace, pentru că obiectivul meu aici este să nu permit capitularea în fața lui Putin, susținută de Statele Unite”, a conchis Hillary Clinton.

Declarațiile lui Clinton au fost făcute la doar câteva ore înainte ca Trump și Putin să se întâlnească în Alaska, într-un summit fără precedent, pentru a discuta despre războiul din Ucraina, o reuniune care a stârnit un mare interes, chiar dacă Guvernul Ucrainei și țările europene, precum și ONU, lipsesc de la eveniment.

Donald Trump pare să joace acum una dintre cele mai importante cărți ale carierei sale politice: Poziția de mediator între Rusia și Ucraina.

Nu e doar geopolitică, e și o chestiune de ego. În 2009, Barack Obama a primit Premiul Nobel pentru Pace la doar câteva luni după ce a devenit președinte, o distincție văzută de mulți drept nemeritată, acordată mai degrabă pentru speranțele pe care le genera decât pentru realizări concrete.

Donald Trump ar putea vedea în intermedierea unui acord între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski ocazia perfectă de a obține și el Premiul Nobel pentru Pace. Diferența ar fi că, spre deosebire de Barack Obama, el ar veni cu o „realizare” palpabilă: Încetarea focului în Ucraina.

Numai că scenariul cel mai plauzibil nu ar fi o pace deplină, ci un conflict înghețat, luptele se opresc, iar problema teritoriilor disputate e amânată pe termen nedefinit. Toți cei implicați ar putea ieși cu un câștig. Donald Trump ar proclama: „Am reușit să opresc războiul”. Vladimir Putin ar păstra teritoriile ocupate și ar ieși din izolare parțială. Volodimir Zelenski, presat de lipsa sprijinului militar și economic, ar putea prezenta încetarea focului drept o „victorie temporară” care salvează vieți.

Cine ar pierde? Noi toți. Un conflict înghețat ar menține tensiunile în regiune și, implicit, prețul petrolului la cote ridicate. Să nu uităm: Înainte de războiul din Ucraina, prețul petrolului era la jumătate din prețul actual și în scădere constantă, pe măsură ce creșteau investițiile în energie regenerabilă.

Un astfel de „acord” ar fi, de fapt, o fotografie de moment: Aparent pace, în realitate o pauză strategică pentru toți actorii implicați. Și poate, pentru unii, o rampă de lansare spre Oslo, acolo unde se înmânează Premiul Nobel pentru Pace.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News