Marea Britanie și Franța "gata să trimită trupe" în Ucraina după încetarea focului

Autor: Tiberiu Vasile

După negocieri care au durat ore întregi, Macron, președintele francez, Keir Starmer, premierul britanic, și Volodimir Zelenski, președintele ucrainean, au semnat o declarație trilaterală de intenție. Documentul este prezentat ca un prim pas concret spre desfășurarea de militari francezi și britanici pe teritoriul ucrainean.

„După un armistițiu, Regatul Unit și Franța vor înființa centre militare pe teritoriul Ucrainei”, a afirmat Starmer.

Planul exclude, cel puțin oficial, implicarea directă în lupte. Forța terestră nu ar urma să intre în confruntări cu armata rusă în cazul reluării ofensivei Moscovei. Macron a explicat că misiunea ar avea rol de descurajare și stabilizare: „să ofere garanții de securitate după încetarea focului”. Trupele ar fi plasate „la mare distanță de linia de contact”. Deocamdată, nici numărul militarilor, nici mandatul exact nu au fost făcute publice.

Witkoff a susținut că garanțiile de securitate sunt „mai puternice decât orice s-a văzut până acum”

Potrivit liderului de la Elysee, statele participante au conturat și un plan care vizează „angajamente de monitorizare a armistițiului sub conducere americană”, dar și sprijin militar pe termen lung pentru Kiev. Ideea centrală este ca forțele ucrainene să rămână principalul pilon defensiv al țării.

Întrebat dacă Washingtonul ar interveni în sprijinul trupelor europene în cazul unui atac, Steve Witkoff a susținut că garanțiile de securitate sunt „mai puternice decât orice s-a văzut până acum”. Scopul lor este clar, spune el: „să descurajeze orice noi atacuri în Ucraina și, dacă acestea totuși au loc, să apere”. „Vor face ambele lucruri”, a adăugat emisarul american.

Witkoff a reiterat poziția Casei Albe: „Președintele nu renunță la angajamentele sale, este ferm în sprijinul Ucrainei și al unui acord de pace. Vom fi alături de ucraineni pentru a-i ajuta să ajungă la pacea finală.”

Context tensionat între SUA și Europa

Prezența lui Witkoff și Kushner la Paris a venit după retragerea secretarului de stat Marco Rubio, pe fondul intervenției lui Trump în Venezuela. În același timp, atenția liderului de la Casa Albă pare să se mute de la Ucraina spre America Latină, în timp ce amenințările repetate privind anexarea Groenlandei complică relațiile transatlantice.

La conferința de presă de după summit, mai mulți jurnaliști au întrebat direct dacă Europa mai poate conta pe garanțiile de securitate americane, în condițiile în care Trump evocă inclusiv acțiuni militare împotriva unui stat NATO.

Negocieri separate și miza teritorială

În paralel cu discuțiile multilaterale, delegațiile SUA și Ucraina încearcă de câteva săptămâni să ajungă la un acord bilateral de pace. Documentul ar urma să fie prezentat ulterior Rusiei. Zelenski și echipa sa au programat o întâlnire separată cu Witkoff și Kushner.

Președintele ucrainean a admis însă că subiectul teritoriilor rămâne extrem de delicat. „Avem o serie de idei care ar putea fi utile”, a spus el, precizând că este dispus să discute direct cu Trump dacă negocierile tehnice eșuează.

Witkoff a confirmat dificultatea dosarului: teritoriul „va fi cea mai critică problemă”. „Sperăm să putem ajunge la anumite compromisuri”, a spus el.

Moscova respinge scenariul cu trupe NATO în Ucraina

Deși Trump afirmă constant că pacea este aproape, dar semnalele dinspre Moscova spun altceva. Oficialii ruși au respins ideea unui armistițiu temporar sau a unei înțelegeri rapide, insistând pe o soluție amplă care să trateze „cauzele profunde” ale conflictului.

Kremlinul a transmis fără echivoc că se va opune desfășurării oricăror soldați NATO pe teritoriul ucrainean, chiar și după încetarea focului. În acest context, un acord urmat de trimiterea de trupe internaționale pare, cel puțin pe termen scurt, greu de realizat.

Keir Starmer a recunoscut acest blocaj: „Suntem mai aproape de pace ca niciodată, dar, desigur, cele mai dificile etape sunt încă în față”. Premierul britanic a adăugat: „Putem ajunge la un acord de pace doar dacă Putin este dispus să facă compromisuri. Putin nu arată că este pregătit pentru pace”.

Cine participă și cine se retrage

Summitul de la Paris a reunit 27 de șefi de stat sau de guvern și a inclus întâlniri separate între liderii militari ai Franței, Marii Britanii, Ucrainei și NATO.

Nu toate statele sunt însă dispuse să meargă până la capăt. Giorgia Meloni și Donald Tusk au anunțat că Italia și Polonia nu vor trimite trupe. Cancelarul german Friedrich Merz a lăsat deschisă o contribuție a Berlinului, dar cu militari staționați în țări vecine, nu în Ucraina.

Marea Britanie și Franța, pilonul central al garanțiilor

Zelenski a recunoscut recent că nu toate statele sunt pregătite pentru o implicare directă și că livrările de armament și schimbul de informații rămân esențiale. Totuși, el a subliniat că angajamentele asumate de Marea Britanie și Franța sunt decisive pentru credibilitatea oricăror garanții de securitate.

„Vorbind sincer, ca președinte, chiar și existența coaliției depinde de faptul dacă anumite țări sunt dispuse să își asume o prezență mai consistentă”, a spus Zelenski. „Dacă nu sunt deloc pregătite să facă acest lucru, atunci nu mai este cu adevărat o coaliție a celor dispuși.”

Astfel, tema trimiterea de trupe în Ucraina după încetarea focului rămâne deschisă, cu Marea Britanie și Franța în prim-plan, conform The Guardian.

CITEȘTE ȘI: Israel și Siria reiau dialogul diplomatic cu ajutorul SUA