Curtea de Apel București face o amplă precizare, de 12 pagini, după ce a fost invocată într-o anchetă privind situația din justiția românească.
Curtea de Apel București reacționează la ancheta Recorder. Instanța precizează, într-un comunicat de presă, că ”nicio mutare de la o instanță la alta, delegare sau detașare a unui judecător nu poate fi dispusă fără acordul acestuia, în temeiul principiului constituțional al inamovibilității, care garantează independența judecătorului și îl protejează împotriva oricărei ingerințe administrative sau presiuni externe”.
Avocata Ingrid Mocanu notează: ”Citiți și voi să vedeți cu ce manipulări voiau ăștia să pună labele pe justiție.
Eu am devoalat punctual mizerii ale (unora) din justiție, inclusiv manipulări de dosare, totul cu probe și argumente exacte. Nu poți să bați câmpii doar pentru că ești tu nemulțumit de viața ta prin instanțe/parchete și vrei să devii vedetă. Totuși, nu văd propunerea de cercetare disciplinară a celor care au bătut câmpii”.
Și avocatul Toni Neacșu, fost membru CSM, a reacționat: ”Avem întreaga situație a intervenirii prescripției pe timp de 3 ani la CAB și din cele (numai) 22 dosare de corupție închise pe acest motiv, 19 erau deja prescrise la momentul înregistrării la Curtea de apel București. Celelalte 3 dosare s-au prescris la un interval de 9 zile, 3 luni respectiv 5 luni de la momentul înregistrării la CAB.
Altfel spus, cauzele principale pentru prescripția răspunderii penale a dosarelor de corupție sunt exact acelea despre care tot zic eu și care au fost confirmate de studiul de percepție în instanțe realizat de CSM:
- deschiderea dosarului de urmărire penală mult prea târziu față de momentul săvârșirii faptelor,
- durata prea lungă a urmăriririlor penale la parchet și, mai ales,
- modificarea cu o întârziere de 4 ani (în loc de 45 de zile) a Codului penal de către legiuitor.”
”În mod categoric, nu au existat modificări arbitrare, discreționare sau cu scopul influențării soluțiilor pronunțate de completurile de judecată. Modificările intervenite în componența completurilor au avut exclusiv cauze obiective, prevăzute de lege (...) În toate aceste cazuri, măsurile adoptate au urmărit exclusiv asigurarea continuității activității judiciare și respectarea dreptului justițiabililor la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil” arată CAB.
”Situația centralizată a modificărilor de completuri din ultimii 3 ani, totalizând 361 de cazuri, demonstrează că toate aceste modificări au avut cauze obiective, prevăzute de lege și inerente funcționării normale a unei instanțe de nivelul Curții de Apel București care funcționează cu o schemă de 218 judecători.
Situația centralizată a motivelor ce au stat la baza modificării completurilor în ultimii 3 ani:
1. pensionări și degrevări anticipate pensionarii -55 situații;
2. promovări în carieră - 53 de situații;
3. integrare în secție a judecătorilor nou veniți -144 modificări;
4. degrevare totală sau parțială a judecătorului în considerarea complexității cauzelor, alte situații- 41 cazuri;
5. reluarea activității după concedii maternitate, alte situații - 48 cazuri;
6. detașări - 20 de situaţii (11 de drept ca efect al promovării unor concursuri, 9 la alte instituţii din cadrul autorităţii judecătoreşti)” precizează Curtea de Apel București.
Remarcăm că, din 20 de detașări, au existat 11 situații în care detașările s-au făcut ca efect al promovării unor concursuri. Doar în 9 cazuri, din cele 361, respectiv 2,5% din totalul situațiilor, s-au făcut detașări la alte instituții din cadrul autorității judecătorești.
Reacția vine în contextul în care, după cum precizează și Curtea, ”în prezentarea “Recorder” se susține că s-au influențat soluții în dosare de corupție prin modificarea compunerii completurilor”.
”Contrar celor afirmate în pretinsa investigație, datele vizând dosarele de corupție analizate pe o perioadă de 3 ani arată că:
⁃ termenele de prescripție erau deja împlinite anterior datei înregistrării cauzei la CAB sau au intervenit la foarte scurt timp după sesizare;
⁃ din 22 dosare de corupție, doar 3 (13,64%) s-au prescris în cursul judecății la Curtea de Apel București, în timp ce 19 dosare (86,36%) erau deja prescrise la momentul sesizării instanței;
⁃ în cele 3 dosare în care prescripția a intervenit după sesizarea Curții de Apel București, aceasta s-a produs la 9 zile, 3 luni și 5 luni de la sesizare, ceea ce arată că instanța a fost sesizată cu cauze aflate deja la limita termenului legal, fără posibilitatea reală de a influența cursul prescripției;
⁃ prescripția intervenită la doar 9 zile de la sesizare nu poate fi asociată nici factual, nici juridic cu conduita instanței, fiind imposibil ca, într-un asemenea interval, CAB să fi exercitat o influență reală asupra cursului procesului.
⁃ în celelalte două cauze, intervalele de 3 luni, respectiv 5 luni, reprezintă perioade compatibile cu procedura normală de fixare a primului termen, comunicarea actelor și respectarea dreptului la apărare, intervalele fiind insuficiente pentru a susține existența unor manevre dilatorii sau a unei lipse de diligență din partea instanței.
⁃ Curtea a fost învestită cu cauze vechi, unele având fapte săvârșite cu 8– 10 ani înainte, ceea ce limitează în mod obiectiv posibilitatea de judecare pe fond” mai transmite CAB.
Curtea de Apel precizează că nu i s-a cerut reacția înainte de publicarea anchetei invocate.
Dosarul lui Marian Vanghelie
Dosarul în care printre inculpați s-a aflat și inculpatul M. Vanghelie Situația juridică a cauzei la momentul sesizării Curții de Apel București La data înregistrării dosarului pe rolul Curții de Apel București:
⁃ faptele reținute în sarcina inculpatului erau deja prescrise încă din anul 2017, conform deciziei penale nr. 386/A/19.03.2025;
⁃ această situație juridică era independentă de activitatea instanței de apel și rezultatul parcursului procesual anterior.
Irelevanța modificărilor de complet în contextul prescripției, întrucât prescripția răspunderii penale era deja împlinită:
⁃ componența completului de judecată nu putea influența parcursul sau soluția cauzei;
⁃ nicio modificare de complet nu putea „grăbi”, „întârzia” sau „evita” o soluție care era deja determinată juridic.
Astfel, asocierea modificărilor de complet cu soluția pronunțată reprezintă o confuzie voită între elemente administrative și efecte juridice inevitabile.
Modificările în compunerea completului de judecată au fost determinate exclusiv de situații profesionale și administrative obiective, după cum urmează. Din primul complet căruia i-a fost repartizat dosarul:
⁃ un judecător a promovat la Înalta Curte de Casație și Justiție;
⁃ un alt judecător a promovat concursul pentru funcția de formator cu normă întreagă la Institutul Național al Magistraturii.
Ambele situații erau incompatibile cu o continuare a activității de judecată în cadrul Curții de Apel București și produc, de drept, modificarea completului. Completurile ulterioare.
Modificările operate au intervenit ca urmare a continuării activității de către un judecător la CSM, încetării activității unui judecător în cadrul secției, ca urmare a redistribuirii în altă secție pentru echilibrarea volumului de activitate, încetării activității unui judecător care nu făcea parte din schema Curții de Apel București, pentru a finaliza un număr de peste 170 de hotărâri rămase neredactate la instanța de fond.
Toate aceste situații sunt obiective și independente de natura cauzei repartizate.
Stabilitatea completului final și soluția pronunțată.
După epuizarea acestor modificări:
⁃ componența completului de judecată a devenit stabilă;
⁃ completul a analizat cauza și a pronunțat soluția legală corespunzătoare, în raport de prescripția deja intervenită.
Soluția pronunțată nu a fost consecința modificărilor de complet, ci rezultatul stării juridice a cauzei existente la momentul sesizării instanței.
Astfel, dosarul “Vanghelie” demonstrează că modificările de complet invocate în spațiul public au avut cauze obiective, reglementate de lege și nu puteau influența soluția pronunțată într-o cauză în care prescripția răspunderii penale era deja împlinită. Utilizarea acestui exemplu pentru a susține existența unor influențe asupra actului de justiție reprezintă o mistificare gravă atât a realității juridice a dosarului, cât și a cadrului normativ aplicabil.
Dosarul judecătorului Beșu
În aceeași pretinsă investigație este invocat cazul inculpatului B., prin declarațiile fostului judecător Beșu, fiind sugerat că soluția Curții de Apel București ar fi avut ca efect tergiversarea cauzei și expunerea acesteia riscului prescripției.
Afirmațiile inversează semnificația juridică a soluției pronunțate; în realitate, Curtea de Apel București a adoptat o soluție legală, menită să corecteze un viciu de competență și să prevină riscul prescripției, nu să îl genereze.
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru trafic de influență, faptă pretins comisă în exercitarea funcției de consilier la Curtea de Conturi, infracțiune prevăzută de art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, care presupune legătura directă dintre faptă și funcția publică. Cauza a fost inițial soluționată în camera preliminară de Tribunalul Giurgiu.
În calea de atac a contestației, Curtea de Apel București a constatat o problemă de competență și, în aplicarea art. 38 alin. (1) lit. d) Cod procedură penală, a stabilit competența sa ca instanță de fond, dosarul fiind repartizat aleatoriu. Competența Curții de Apel București exista încă de la început, soluția pronunțată corectând un viciu procedural.
Contrar afirmațiilor, de altfel, neobișnuite pentru un judecător, această soluție nu a expus cauza riscului prescripției, ci l-a prevenit. Continuarea judecății de către o instanță necompetentă ar fi atras nulitatea absolută în apel, reluarea procesului și creșterea semnificativă a riscului de prescripție.
Stabilirea competenței Curții de Apel București nu este afectată de eventuale modificări ulterioare ale încadrării juridice, instanța ierarhic superioară rămânând competentă să soluționeze cauza.
Afirmații de tipul „inculpații sunt scăpați” sau sugestii privind judecători „sensibili la sugestiile conducerii”, formulate fără probe, reflectă preconcepții incompatibile cu statutul de judecător și depășesc cadrul criticii profesionale.
Pretinsa investigație nu prezintă dovezi că vreo modificare de complet ar fi fost neregulamentară, afirmațiile se bazează exclusiv pe opinii subiective și declarații neverificate, inclusiv ale unei persoane anonime.
Al treilea dosar
În cel de-al treilea dosar menționat, modificările de complet au fost consecința integrării administrative a unui judecător nou promovat în secție, proces care a vizat întreaga ședință de judecată și mai multe completuri, nu o cauză individuală. Asocierea acestor modificări cu o presupusă influențare a soluției reprezintă o afirmație gravă, insinuând arbitrariul în organizarea instanței.
Prezentarea modificărilor ca fiind realizate „pentru un dosar”:
⁃ ignoră faptul că instanța operează cu ședințe și completuri, nu cu cauze izolate;
⁃ omite că integrarea judecătorilor noi afectează simultan zeci sau sute de dosare;
⁃ transformă o operațiune administrativă de rutină într-o narațiune sugestivă, dar falsă.
În realitate, respectivul dosar nu a fost tratat diferit de celelalte cauze din aceeași ședință” arată CAB.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu