Majoritatea specialiștilor consideră că termenul „da” provine din limba slavonă veche, precursoarea bulgarei, scrie shtiu.ro. Aceeași formă este și în limba rusă, cu același înțeles, dar și în limbile din fosta Iugoslavie. „Da” este caracteristic zonei balcanilor și Rusiei, nu tuturor limbilor slave.
O altă teorie controversată presupune o etimologie alternativă, cuvântul de confirmare ar fi preluat din limba latină. Pe timpul lui Augustus, limba latină clasică nu a avut un cuvânt echivalent „da”-ului de la noi. Pe atunci era nevoie ca romanii să ofere mai multe explicații atunci când voiau să confirme ceva. Ei foloseau expresii și combinații de cuvinte care conțineau „sic”, „ita”, „vero” toate cu sensul de „așa este”, „într-adevăr”, „în acest fel” sau pur și simplu repetau ceea ce au spus deja.
Cu timpul romanii au găsit soluții mai eficiente scurtând cuvintele sau expresiile sub influența germanicilor care aveau deja conceptul de „da” în limba lor. În felul acesta se explică faptul că „sic” a devenit „si” în italiană, spaniolă și „sim” în portugheză. În latina răsăriteană echivalentul lui „sic” ar fi fost „ita” (ita quod = așa încât). De-a lungul timpului „ita” a devenit „ida”, „ta” și mai târziu „da”.
Vezi și: Singurul cuvânt din limba română care începe și se termină cu litera "Î". Tu știi care este?
Singurul cuvânt care se pronunță la fel în toate limbile
Conform oamenilor de știință de la Institutul de psiholingvistică Max Planck, există un singur cuvânt care este același în fiecare limbă, iar acesta este „huh”, scrie shtiu.ro. Prin înregistrarea unor segmente de limbaj informal de pe cinci continente, oamenii de știință au dezvăluit că „huh” este la fel în 31 de limbi diferite.
Cercetătorii au sugerat că termenul „huh” este singurul cuvânt care a adoptat, în mod spontan, același sens în aproape fiecare limbă, deoarece nu există niciun alt cuvânt care să îi echivaleze sensul. Potrivit studiului, „huh” desemnează faptul că există o problemă, semnalând că vorbitorul are de-a face cu o lipsă de cunoștințe și cerând un răspuns, fără a fi conștient de ceea ce poate fi acel răspuns.
Deși, mulți au susținut că „huh” este mai mult un zgomot decât un cuvânt, această cercetare poate fi aplicată procesului de traducere a mesajelor de marcă, pentru a fi utilizate în străinătate. În multe cazuri, traducerea directă nu va funcționa și va lăsa companiilor un mesaj irelevant sau confuz pentru alte culturi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
