Locul întâlnirii planificate pentru 15 august între președintele SUA, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin — statul american Alaska — a jucat un rol disproporționat de mare în propaganda și mitologia rusă.

Alegerea Alaskăi ca loc pentru summit a reaprins narațiunile imperialiste, propagandiștii Kremlinului subliniind din nou că peninsula a fost cândva teritoriu rusesc, scrie The Kyiv Independent.

Unii ruși cu viziuni imperialiste au perceput vânzarea Alaskăi ruse către SUA în 1867 drept trădare sau o greșeală tragică, în timp ce alții au respins tranzacția ca fiind ilegală.

De ani de zile, propagandiști și oficiali ruși au fost obsedați de Alaska și au cerut întoarcerea acesteia la Moscova. În mentalitatea lor, Alaska, Finlanda, Polonia și alte teritorii sunt „pământuri istorice rusești” care au fost separate pe nedrept de „patria-mamă”.

Un val de declarații despre „Alaska rusă”

Pe 9 august, consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a spus că „Rusia și Statele Unite sunt vecini apropiați” și „pare destul de logic ca delegația noastră să zboare pur și simplu peste Strâmtoarea Bering pentru ca un summit atât de important și mult așteptat al liderilor celor două țări să aibă loc tocmai în Alaska.”

„De altfel, interesele economice ale țărilor noastre se intersectează în Alaska și în Arctica, și există perspective pentru implementarea unor proiecte la scară largă, reciproc avantajoase”, a adăugat el.

Boris Pervușin, lector la Școala Economică Rusă Plekhanov, a mers și mai departe. El a declarat agenției TASS, pe 9 august, că „Alaska a fost cândva pământ rusesc, iar acum devine locul unui dialog direct între cei doi lideri, fără intermediari, subliniind statutul special și de parteneriat al discuțiilor”.

Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe și negociator de top al Rusiei cu SUA, a afirmat în aceeași zi: „Născută ca America Rusă — rădăcini ortodoxe, comerț cu blănuri — Alaska păstrează aceste legături și face din SUA o națiune arctică. Haideți — Rusia și SUA — să colaborăm în domeniul mediului, infrastructurii și energiei în Arctica și dincolo de ea”.

Însă obsesia propagandiștilor și oficialilor ruși pentru Alaska exista cu mult înainte de planificarea summitului Putin–Trump.

Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a spus în 2024 că „potrivit unui reprezentant al Departamentului de Stat, Rusia nu va primi înapoi Alaska, care a fost vândută SUA în secolul al XIX-lea”.

„Asta este, deci. Și noi am tot așteptat să fie returnată în orice zi. Acum războiul (cu SUA) este inevitabil” a glumit el.

Pretențiile rușilor sunt mult mai mari

Propagandistul TV Vladimir Soloviov a declarat în 2024 că Finlanda, Varșovia, statele baltice, Moldova și Alaska ar trebui „returnate Imperiului Rus”.

Olga Skabeieva, o altă propagandistă TV cunoscută, a afirmat în același an că avioane rusești s-au apropiat de granițele „Alaskăi noastre”.

Între timp, președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a spus în 2022 că Rusia ar putea revendica Alaska dacă SUA confiscă activele rusești din străinătate.

Chiar și cultura populară rusă a preluat subiectul. În 1992, trupa pop rusă Liube a lansat piesa „Nu te prosti, America”, care cerea SUA să returneze Alaska Rusiei și care rămâne populară în țară până astăzi.

Rădăcinile obsesiei

Obsesia Rusiei pentru Alaska datează din secolul al XVIII-lea. Alaska a fost descoperită de exploratorul rus Ivan Fiodorov în 1732, iar comercianții ruși de blănuri au început să sosească pe coasta nord-americană. Strâmtoarea Bering, care separă Rusia de SUA, poartă încă numele lui Vitus Bering, explorator rus de origine daneză, care a ajuns acolo pentru prima dată în 1741.

Rusia a fondat prima așezare permanentă în Alaska în 1784 și a trimis misionari pentru a converti populațiile native la creștinismul ortodox. Creolii din Alaska, un grup ortodox de origine mixtă ruso–nativă, trăiesc încă pe peninsulă.

Contrar mitului propagandistic potrivit căruia colonizarea rusă a fost pașnică, relațiile coloniștilor cu populațiile native au fost adesea tensionate. Mulți aleuți au fost aserviți, iar tlingiții au luptat împotriva rușilor în bătălia de la Sitka din 1804.

Pe lângă Alaska, Rusia a fondat Fort Ross în California (1812) și Fort Elizabeth în Hawaii (1817) — motive de mândrie pentru imperialiștii ruși.

De ce la un moment dat Rusia nu și-a mai permis să întrețină Alaska

Cu timpul, costurile întreținerii Alaskăi au depășit beneficiile. Menținerea coloniilor nord-americane era scumpă, iar profiturile din comerțul cu blănuri scădeau din cauza vânătorii excesive și a concurenței cu alte puteri coloniale.

Alaska era departe de Rusia europeană, era greu de aprovizionat și era vulnerabilă militar. După înfrângerea în Războiul Crimeii (1850), Rusia nu își mai putea permite să o apere.

Astfel, în 1867, împăratul Alexandru al II-lea a decis să vândă Alaska SUA pentru 7,2 milioane de dolari — echivalentul a aproximativ 156 de milioane de dolari astăzi.

Imperialiștii ruși au jelit pierderea Alaskăi de atunci.

Propaganda rusă a inventat mitul fals potrivit căruia Alaska nu a fost vândută, ci închiriată pentru 99 de ani, fără dovezi istorice. Potrivit acestui mit, URSS ar fi refuzat să o recupereze în 1966.

Un alt mit spune că aurul primit pentru Alaska nu a ajuns niciodată în Rusia, deoarece ar fi fost scufundat într-o furtună pe mare.

De ce revine retorica despre Alaska

Ryhor Nizhnikau, expert în Rusia la Institutul Finlandez pentru Afaceri Internaționale, leagă retorica reînnoită despre „Alaska rusă” de faptul că „Putin nu se află într-o poziție de forță”.

„A dorit această întâlnire (cu Trump) de mult timp. Trebuie să o accepte, pentru că vrea să evite ultimatumul lui (Trump) și să păstreze dialogul, dar are nevoie și să proiecteze forță, spunând că ‘o facem în termenii noștri și suntem pregătiți să exercităm presiune psihologică asupra părții americane” a declarat Nizhnikau pentru Kyiv Independent.

Nizhnikau a adăugat însă că aceste narațiuni despre Alaska nu reprezintă o încercare reală de a recupera peninsula, ci doar propagandă menită să atragă publicul imperialist rus.

De asemenea, retorica despre trecutul rusesc al Alaskăi reflectă obsesia Rusiei față de SUA. Propagandiștii Kremlinului au prezentat frecvent SUA drept principalul dușman, au dat vina pe Washington pentru toate problemele Rusiei și au descris evenimentele majore ca parte a unei lupte epice între cele două puteri.

„Cred că este doar retorică pentru publicul intern — pentru că vorbesc despre (anexarea Crimeei) în același fel, pot repeta și despre Alaska. Dar este și o obsesie față de americani” a spus Nizhnikau.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News