EXCLUSIV Cum a ajuns gândacul de Colorado, de fapt, în Europa. Prof. Paulina Anastasiu, întâmplare amuzantă la Bruxelles / video
Gândacul de Colorado, insecta cunoscută pentru daunele pe care le produce culturilor de cartofi, este într-adevăr originar din America, dar a ajuns în Europa într-un mod mai puțin spectaculos decât se credea. Ideea că ar fi fost adus intenționat sau că ar fi traversat oceanul pe vreo navă este doar un mit.
Profesoara Paulina Anastasiu, director al Grădinii Botanice „Dimitrie Brândză”, explică mecanismul real prin care specii invazive, precum gândacul de Colorado, ajung în diverse părți ale lumii.
„Gândacul de Colorado a venit odată cu plante aduse din America, la fel cum se întâmplă în mod curent și cu alte specii, pe care le aducem, de exemplu, cu mărfuri care vin din Estul Europei. Am în minte acum un caz de la Tismana, unde pătura de castani, care este protejată, a avut de suferit din cauza unei ciuperci venite din China pe castanele comestibile importate. Sporii acelor ciuperci au ajuns, duși de curenții de aer, cel mai probabil, în zona în care erau castanii noștri seculari”, a subliniat aceasta la emisiunea Anti-Mit.
Fenomenul nu este unul izolat, iar transportul global de mărfuri favorizează răspândirea unor astfel de specii invazive. În mod similar, alte organisme, inclusiv dăunători periculoși, pot deveni „călători clandestini” fără ca oamenii să-și dea seama.
„Lotul a fost contaminat cu spor de la ciuperca respectivă, și atunci sporii au călătorit favorizați de noi. Asta se întâmplă și în cazul altor dăunători și mai periculoși”, a continuat profesoara Paulina Anastasiu.
Un alt exemplu oferit de profesoară este cel al ploșniței urât-mirositoare, un dăunător care a devenit o prezență comună în România și în alte părți ale Europei. Aceasta nu se hrănește cu sânge, ca ploșnițele casnice, ci atacă plantele și poate afecta grav culturile agricole.
Interesant este că uneori, fără să vrem, chiar noi contribuim la răspândirea acestor specii dăunătoare. Profesoara Anastasiu a povestit o întâmplare personală amuzantă despre călătoria unei ploșnițe de la București la Bruxelles.
„Avem și în București astfel de ploșnițe. Au venit din Asia, călători clandestini. Aici îmi place mie să povestesc ceva, pentru că am contribuit și eu la un moment dat. Am transportat clandestin o astfel de ploșniță la Bruxelles. Se ascunsese în geanta de la laptop. Și când am desfăcut la o întâlnire geanta, a ieșit ploșnița. Mi-a fost atât de rușine, că eram într-o comisie de specii invazive. Am sperat că nu mă vede nimeni. Am luat-o, am omorât-o, deși știam că miroase urât și sper să nu fi fost eu la baza pătrunderii acestei specii în Vestul Europei. M-am documentat și am văzut că nu era menționată în Vestul Europei”, a adăugat profesoara.
Fenomenul migrației speciilor nu este legat doar de transportul internațional de mărfuri, ci și de mecanisme naturale de dispersie. Plantele, de exemplu, au diverse modalități de răspândire a semințelor lor, fie prin vânt, fie prin curenți de aer creați de traficul auto.
„Unele merg din aproape în aproape, și este cazul celor care pot zbura cumva sau, de exemplu, în cazul plantelor - semințe care sunt duse pe asfalt de curenți care se creează la nivelul roților de mașini sunt mutate câte un pic și ajung să parcurgă distanțe impresionante. Pentru cele care zboară este și mai simplu. Avem nu doar animale care zboară, avem și semințe, fructe care sunt prevăzute cu mecanisme care le ajută să zboare”, conchide aceasta.
Ascultă mai multe aici:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
