De miercuri seara, persoanele care călătoresc cu metroul au o nouă temere. Pe lângă teama de spații închise, de blocarea în subteran, de incendiu, de aglomerație a apărut spaima că o persoană rău intenționată sau cu tulburări psihice ar putea să te împingă în fața trenului care intră în stație.
În anii 90, în occident se crease o adevărată psihoză socială atunci când unii pacienți cu SIDA, profitând de înghesuială, injectau cu ace contaminate persoane care călătoreau cu tramvaiul, autobuzul sau metroul. Frustați că au dobândit o boală mortală, ei doreau să se răzbune pe societate, mai precis pe cei sănătoși, care îi discriminau și stigmatizau.
Din fericire, numărul cazurilor de la noi a fost infim, povestea circulând mai ales ca legendă urbană. Un avocat a fost arestat pentru că înțepa cu acul femeile din tramvaiul 41, dar acesta nu încerca decât să le sperie, nefiind contaminat cu HIV.
”Emoția generată de acest caz se va stinge, iar oamenii vor continua să folosească metroul”, spune medicul Gabriel Oprișanu, managerul Institutului de Psihiatrie Socola Iași. ”Nici după atentate numărul călătoriilor cu metroul nu a scăzut, la Paris, de exemplu, decât pe termen foarte scurt”.
Care ar fi cauzele care au împins o persoană la astfel de gest?
”Gelozia, ar fi una dintre ipotezele care vor fi investigate de legiști, de psihiatri din comisia de expertiză. Un divorț, sau o despărțire cauzată de o altă femeie, proiectarea vinovăției asupra unei femei mai tinere, ar putea împinge la gesturi extreme, din răzbunare. Vorbim, însă de o psihopatie, dacă răzbunarea nu se limitează la persoana care ar fi declanșat criza de gelozie, ci se extinde asupra unor terțe persoane cu ceva asemănări (femei, tinere, care arată la fel etc). Este de invesitgat și o afecțiune psihică, cel mai probabil schizofrenia. Chiar acum se află în tratament o tânără care și-a ucis tatăl cu zeci de lovituri de cuțit, pentru că așa i-au spus vocile pe care le auzea în cap. După care s-a dus la restaurant, convinsă că a făcut ceea ce trebuia, că și-a îndeplinit misiunea, fără teamă sau remușcări. Pe de altă parte, acest scenariu, această ipoteză nu se aplică unui criminal care încearcă să ascundă actul, să îl mascheze, astfel încât să pară un accident, ceea ce dovedește premeditare. Am mai văzut în preză ipoteza unui conflict emoțional legat de locul de muncă. S-a certat cu șefa ei, ceea ce a declanșat criza, dorința de răzbunare împotriva tuturor femeilor care îi seamănă. Doar expertiza va stabili care este adevărul”, a spus dr. Oprișanu.
Ar putea să dea ”idei”, să ofere un model altor persoane cu tulburări psihice, există un risc, din acest punct de vedere, pentru călătorii de la Metrou?
”Riscul este foarte mic, De regulă, persoanele cu schizofrenie sunt solitare. Riscul de influențare, prin mediatizarea unui model, este redus. Pacienții se comportă normal sub tratament, pot fi inserați în societate, boala, dacă se cunoaște, poate fi ținută sub control. Se comportă normal până la criză, dacă nu este sub terapie, de aceea cred că riscul de influențare, prin mediatizarea unui model, este redus”, a spus dr. Oprișanu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
