În perioada ianuarie-septembrie 2020 au fost înregistrate 10.656 de sesizări de violenţă şi abuz asupra copilului, dintre care 9.652 s-au petrecut în cadrul familiei. Totuşi, doar în cazul a 1.092 de abuzuri s-a iniţiat urmărirea penală a agresorului, alte 4.340 de sesizări fiind în lucru, potrivit datelor furnizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii. Organizaţia Salvaţi Copiii România avertizează că restricţiile sociale impuse pe fondul pandemiei de COVID-19 au dus la situaţii suplimentare de marginalizare şi abuz: din datele disponibile pentru primul semestru al anului 2020, au fost depuse la poliţie 329 de plângeri privind violul asupra minorilor (date IGPR), se arată într-un comunicat de presă.
În afara cazurilor de abuz care au avut loc în familie în ianuarie-septembrie 2020, alte 55 de cazuri au fost înregistrate în asistenţa maternală, 83 de cazuri în cadrul serviciilor rezidenţiale, 71 în unităţile de învăţământ, 24 în alte instituţii şi 771 în alte locaţii, potrivit Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii - www.andpdca.gov.ro.
Cu toate acestea, cazurile oficiale nu reflectă pe deplin realitatea, dată fiind utilizarea deficitară a mecanismelor de raportare către instituţiile de profil.
Cazul a doi frați
M. şi B. sunt fraţi. Au crescut într-un mediu marcat de violenţă, dar fiecare a dezvoltat traume proprii. M. s-a mutat cu mama într-un centru de tip mama şi copilul, pentru a scăpa de un tată violent. B. a rămas acasă, alături de tată. După puţină vreme, mama s-a întors şi ea acasă, cu M., lângă tatăl abuziv. Pentru a-şi putea confrunta fricile, M. a dezvoltat scenarii întregi, în care îşi repartiza un rol de salvator. B. a început să consume substanţe interzise, a devenit violent cu ceilalţi şi a fost internat de câteva ori. Ambii fraţi sunt în terapie la Salvaţi Copiii.
Traumele abuzului
Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România, a atras atenţia asupra necesităţii unor anchete derulate cu celeritate şi protejând minorii de retrăirea traumelor abuzului:
"Din păcate, am fost martorii unor cazuri extrem de grave de abuz, în care abuzatorul nu doar că nu a fost pedepsit, dar copilul-victimă a fost forţat să retrăiască trauma, prin expunerea publică. Cazul magistratului care a lăsat în arest la domiciliu un abuzator extrem de periculos, motivând că nu au existat proteste sociale şi în presă, este doar un exemplu de atitudine care face ca victima să fie expusă unor traume pe termen lung".
În ceea ce priveşte distribuţia pe vârstă a cazurilor de abuz şi violenţă (abuz fizic, abuz emoţional, abuz sexual, neglijare, exploatare prin muncă, exploatare sexuală, exploatare pentru comitere de infracţiuni) asupra copiilor, datele arată că sunt:
- 891 de copii sub un an
- 933 de copii între 1-2 ani
- 1.831 de copii între 3-6 ani
- 1.683 de copii între 6-9 ani
- 3.334 de copii între 10-13 ani
- 3.034 de copii între 14-17 ani
- 50 de copii între 17-18 ani.
Mai mult de jumătate dintre dosare, nesoluționate
În pofida gravităţii şi a traumelor pe termen lung, peste jumătate dintre cazurile de abuz sexual asupra minorilor rămân nesoluţionate. Din informaţiile furnizate de Parchetul General, în 2018 erau 4.268 de cazuri pe rolul parchetelor, dintre care:
1.634 de speţe soluţionate până la finalul anului
- 2.390 de cazuri rămase nerezolvate până la finalul perioadei
- 196 de dosare rămase cu autor neidentificat.
În anul 2019, dintre cele 4.830 de dosare de soluţionat pe rolul parchetelor:
- 1.793 de cazuri soluţionate până la finalul anului
- 2.504 dintre cazuri rămase nesoluţionate la sfârşit de an
- 206 cazuri rămase cu autor neidentificat.
În primul semestru al anului 2020, au fost înregistrate 3.840 de dosare pe rolul parchetelor, dintre care:
- 873 de speţe soluţionate până la finalul perioadei
- 2.598 de cazuri rămase nesoluţionate la finalul primului semestru
- 219 cazuri rămase cu autor neidentificat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
