Anemia: ce este, tipuri, diagnostic și tratament corect

Ce este anemia

Anemia afectează aproximativ o treime din populația lumii. Anemia este asociată cu creșterea morbiditatea și mortalitatea la femei și copii, rezultate slabe la naștere, scăderea productivității muncii la adulți și afectarea dezvoltării cognitive și comportamentale la copii. Copiii preșcolari și femeile de vârstă reproductivă  sunt în special afectate.

Stabilirea pragurilor adecvate de hemoglobină pentru a defini anemia este esențială pentru a se asigura că anemia este identificată corect și că efectele sale negative sunt prevenite. La fel de important, înțelegerea etiologiei diverse și complexe a anemiei este crucială pentru dezvoltarea intervențiilor adecvate care abordează cauzele anemiei specifice contextului și pentru monitorizarea succesului programelor de control al anemiei.

Eritropoietina (EPO), care este produsă în rinichi, este principalul stimulator al producției de globule roșii. Hipoxia tisulară este stimulatorul major al producției de EPO, iar nivelurile de EPO sunt, în general, invers proporționale cu concentrația de hemoglobină. Cu alte cuvinte, o persoană care este anemică cu hemoglobină scăzută are niveluri ridicate de EPO. Cu toate acestea, nivelurile de EPO sunt mai mici decât cele așteptate la pacienții anemici cu insuficiență renală. În anemia bolii cronice, nivelurile de EPO sunt în general crescute, dar nu atât de mari pe cât ar trebui să fie, demonstrând o deficiență relativă a EPO.

Limitele normale de laborator specifice hemoglobinei (Hgb) vor diferi ușor, dar, în general, intervalele normale sunt următoarele:

-13,5 până la 18,0 g/dL la bărbați

- 12,0 până la 15,0 g/dL la femei
- 11,0 până la 16,0 g/dL la copii

Variat în timpul sarcinii în funcție de trimestru, dar în general mai mare de 10,0 g/dL

Cauzele anemiei

Fiziopatologia anemiei variază foarte mult în funcție de cauza primară. De exemplu, în anemia hemoragică acută, restabilirea volumului sanguin cu lichid intracelular și extracelular este cea care diluează celulele roșii din sânge  rămase, ceea ce duce la anemie. O reducere proporțională atât a plasmei, cât și a celulelor roșii are ca rezultat hemoglobină și hematocrit fals normale.

RBC sunt produse în măduva osoasă și eliberate în circulație. Aproximativ 1% din RBC sunt eliminate din circulație pe zi. Dezechilibrul în producție până la îndepărtarea sau distrugerea RBC duce la anemie.

Principalele mecanisme implicate în anemie sunt enumerate mai jos:

- Creșterea distrugerii celulelor roșii prin pierderi de sânge (hemoragie, intervenții chirurgicale, traumatisme, menoragie) sau prin sângerări menstruale cronice abundente, pierderi cronice de sânge gastrointestinal (în cazul infestării cu anchilostomia, ulcere etc.), pierderi urinare (HBP, carcinom renal, schistosomiază)

- În cazul anemiei hemolitice - Distrugerea prematură a globulelor roșii care poate fi cauzată de boli autoimune, infecții, anumite medicamente, afecțiuni genetice (de exemplu, deficit de enzime), sau toxicitate chimică.

-  La persoanele care sunt diagnosticate cu anemie megaloblastică există un deficit de vitamina B12 sau un deficit de acid folic. Deficitul de B12 poate fi cauzat de o dietă săracă în B12 (vegetarieni stricți), absorbție redusă (anemie pernicioasă, afecțiuni gastrointestinale) iar deficitul de acid folic poate fi cauzat de o dietă săracă în acid folic, absorbție redusă (de exemplu, boala celiacă), necesități crescute (sarcină), sau consum excesiv de alcool.

- În anemia aplastică este afectată măduva osoasă, aceasta poate fi cauzată de factori precum expunerea la substanțe chimice toxice, radiații, anumite medicamente, infecții virale sau boli autoimune.

Factorii de risc ai anemiei

Există numeroși factori de risc care pot contribui la dezvoltarea anemiei. Acești factori variază în funcție de tipul specific de anemie și de cauzele acesteia.

- O dietă care nu are suficiente anumite vitamine și minerale nu va aduce  suficient fier, vitamina B12 și acid folic și va crește riscul de anemie.

- Apariția unei afecțiuni care afectează modul în care intestinul subțire ia nutrienți crește riscul de anemie. Exemple sunt boala Crohn și boala celiacă.

- În general, a avea menstruații abundente poate crea un risc de anemie. Apariția menstruației provoacă pierderea globulelor roșii.

- Persoanele însărcinate care nu iau multivitamine cu acid folic și fier prezintă un risc crescut de anemie.

- A avea cancer, insuficiență renală, diabet sau o altă afecțiune cronică crește riscul de anemie a bolii cronice. Aceste afecțiuni pot duce la un număr prea mic de globule roșii.

- Pierderea lentă și cronică de sânge de la un ulcer sau o altă sursă din organism poate consuma depozitul de fier al organismului, ceea ce duce la anemie cu deficit de fier.

- A avea un membru al familiei cu un tip de anemie poate crește riscul de anemii moștenite, cum ar fi anemia falciformă.

- Un istoric al anumitor infecții, boli de sânge și afecțiuni autoimune crește riscul de anemie. Consumul prea mult de alcool, apariția unor substanțe chimice toxice și administrarea unor medicamente pot afecta formarea celulelor roșii din sânge și pot duce la anemie.

- Persoanele peste 65 de ani au un risc crescut de anemie.

Semnele anemiei

Semnele și simptomele anemiei pot varia în funcție de severitatea și tipul specific al anemiei, dar iată câteva dintre cele mai comune semne și simptome:

- Oboseală și slăbiciune: Acestea sunt cele mai frecvente simptome ale anemiei. Persoanele se simt adesea obosite și lipsite de energie chiar și după un somn adecvat.

- Paloare: Pielea, precum și mucoasele (de exemplu, interiorul pleoapelor și gurii), pot deveni palide din cauza scăderii numărului de globule roșii.

- Dificultăți de respirație: Chiar și activitățile fizice ușoare pot provoca senzația de lipsă de aer.

- Amețeli sau senzație de cap gol: Pot apărea mai ales atunci când se ridică brusc.

- Palpitații: Bătăi rapide sau neregulate ale inimii. Inima trebuie să pompeze mai mult sânge pentru a compensa lipsa de oxigen din organism.

- Dureri în piept: În cazurile severe, anoxia (lipsa de oxigen) poate duce la dureri toracice sau angină pectorală.

- Mâini și picioare reci: Circulația redusă a sângelui poate duce la senzația de răceală în extremități.

- Dureri de cap: Lipsa oxigenului în sânge poate duce la dureri de cap frecvente.

- Dificultăți de concentrare: Persoanele cu anemie pot avea dificultăți în menținerea concentrării și a clarității mentale.

- Pofte neobișnuite: Uneori, anemia feriprivă poate duce la pica, o afecțiune în care persoana afectată simte dorința de a mânca lucruri care nu sunt alimente (de exemplu, gheață, pământ, argilă).

- Inflamarea sau durerea limbii (glosită): Aceasta poate fi un semn al anemiei feriprive sau al anemiei megaloblastice.

- Unghii fragile sau în formă de lingură: Aceasta este o caracteristică a anemiei feriprive severe.

- Icter (îngălbenirea pielii și a ochilor): Poate fi prezent în cazurile de anemie hemolitică, în care globulele roșii sunt distruse rapid.

Tipuri de anemie

Anemia feriprivă

Anemia feriprivă este cel mai frecvent tip de anemie și este cauzată de o deficiență de fier. Fierul este esențial pentru producerea hemoglobinei, proteina din globulele roșii care transportă oxigenul în organism. Fără suficient fier, organismul nu poate produce suficiente globule roșii sănătoase, ceea ce duce la anemie.

Printre cauze ale anemiei feriprive se numără pierderi de sânge, aport insuficient de fier (dietă săracă în fier, diete restrictive), absorbție redusă a fierului, necesar crescut de fier (de exemplu, în sarcină și alăptare)

Simptomele anemiei feriprive sunt similare cu cele ale altor tipuri de anemie și pot include: oboseală și slăbiciune, piele palidă, dificultăți de respirație, amețeli sau senzație de cap gol, palpitații etc.

Diagnosticul de anemie feriprivă se face prin analize de sânge, care pot include:

- Hemogramă completă: Pentru a măsura numărul și dimensiunea globulelor roșii, precum și nivelul hemoglobinei.

- Nivelurile de fier seric: Măsoară cantitatea de fier din sânge.

- Feritină serică: Măsoară depozitele de fier din organism.

- Capacitatea totală de legare a fierului (TIBC): Măsoară capacitatea sângelui de a transporta fierul.

- Saturația transferinei: Procentul de fier legat de proteina care transportă fierul.

- Tratamentul anemiei feriprive depinde de cauză și severitate și poate include suplimente de fier, modificări ale dietei sau tratament pentru cauzele subiacente. În cazurile severe, poate fi necesară administrarea intravenoasă de fier sau, în situații extreme, transfuzii de sânge.

Beta-talasemia

Beta-talasemia este o boală genetică de sânge caracterizată prin producția insuficientă de hemoglobină, proteina din globulele roșii care transportă oxigenul. Aceasta este cauzată de mutații în gena HBB, care codifică lanțul beta al hemoglobinei. În funcție de severitatea mutațiilor și de numărul lor, beta-talasemia poate varia de la forme ușoare la severe.

Tipuri de Beta-talasemie:

- Talasemia minor (sau beta-talasemia minor)

- Persoanele cu acest tip au o mutație în doar una din cele două copii ale genei HBB. De obicei, ele sunt purtători și nu prezintă simptome sau au simptome foarte ușoare de anemie.

- Talasemia intermediară

- Persoanele cu talasemie intermediară au mutații în ambele copii ale genei HBB, dar simptomele sunt moderate și nu necesită transfuzii regulate de sânge.

- Simptomele cuprind  anemie moderată, probleme de creștere și dezvoltare, splenomegalie (mărirea splinei), deformări osoase.

- Talasemia major (sau anemia Cooley)

Aceasta este forma cea mai severă și apare atunci când există mutații grave în ambele copii ale genei HBB. Persoanele afectate necesită transfuzii regulate de sânge pentru a supraviețui.

Simptomele cuprind anemie severă, icter, deformări osoase, splenomegalie, probleme de creștere și dezvoltare, susceptibilitate crescută la infecții.

Beta-talasemia este cauzată de mutații în gena HBB de pe cromozomul 11. Aceste mutații duc la producția insuficientă sau defectuoasă de lanțuri beta ale hemoglobinei, ceea ce perturbă formarea normală a globulelor roșii și reduce capacitatea lor de a transporta oxigenul.

Consilierea genetică este importantă pentru familiile afectate, pentru a înțelege riscurile de transmitere a bolii și opțiunile reproductive. Diagnosticul prenatal este posibil pentru cuplurile cu risc mare de a avea copii cu talasemie majoră.

Deficiența de vitamina B12

Deficiența de vitamina B12 este o afecțiune în care organismul nu are suficientă vitamina B12, esențială pentru producerea globulelor roșii, funcționarea normală a sistemului nervos și sinteza ADN-ului. Vitamina B12 se găsește în principal în produsele de origine animală, cum ar fi carnea, peștele, produsele lactate și ouăle. Deficiența de B12 poate duce la diverse probleme de sănătate, inclusiv anemie megaloblastică și tulburări neurologice.

Persoanele care urmează diete stricte vegane sau vegetariene, fără suplimentare adecvată, pot dezvolta deficiență de B12 deoarece vitamina se găsește în principal în produsele animale.

Simptomele pot varia de la ușoare la severe și pot include anemie megaloblastică, simptome neurologice (Amorțeală și furnicături în mâini și picioare, dificultăți de mers, probleme de echilibru, confuzie, pierdere de memorie, depresie), tulburări gastrointestinale (pierderea poftei de mâncare, pierdere în greutate, glosită (inflamația limbii), constipație sau probleme psihologice (iritabilitate, schimbări de dispoziție)

Anemia normocitară

Anemia normocitară este un tip de anemie în care globulele roșii au dimensiuni normale (normocite), dar numărul lor este scăzut. Aceasta poate fi cauzată de diverse afecțiuni sau condiții și poate fi clasificată în funcție de mecanismul care duce la scăderea numărului de globule roșii.

Cauzele anemiei normocitare pot fi pierderi acute de sânge, boli cronice, anemie aplastică, disfuncții hormonale, etc.

Simptomele anemiei normocitare sunt similare cu cele ale altor tipuri de anemie.           

Diagnosticul anemiei normocitare se face printr-o serie de teste de laborator: Hemograma completă, testele funcției renale, nivele de fier seric, feritină și transferină, testele funcției hepatice, testele pentru boli inflamatorii și autoimune, sau biopsia măduvei osoase.

Anemia posthemoragică

Anemia posthemoragică este o formă de anemie cauzată de pierderi acute sau cronice de sânge. Aceasta poate apărea în urma unui traumatism sever, intervenții chirurgicale, hemoragii gastrointestinale, menstruații abundente sau alte condiții care provoacă pierderea de sânge. Pierderea rapidă și semnificativă de sânge poate duce la scăderea volumului de sânge circulant și la o reducere a numărului de globule roșii, ceea ce duce la anemie.

Tratamentul anemiei

Managementul depinde în primul rând de tratarea cauzei care stă la baza anemiei.

Anemia datorată pierderii acute de sânge

Tratamentul constă în administrare de fluide IV, globule roșii compacte încrucișate, oxigen. Se recomandă întotdeauna să obțineți cel puțin două linii IV cu diametru mare pentru administrarea de lichide și produse din sânge. Menținerea hemoglobinei > 7 g/dL la majoritatea pacienților. Cei cu boli cardiovasculare necesită un obiectiv de hemoglobină mai mare de > 8 g/dL.

Anemie datorată deficiențelor nutriționale: Fier oral/IV, B12 și folat.

Suplimentarea orală cu fier este de departe cea mai comună metodă de completare cu fier. Doza de fier administrată depinde de vârsta pacientului, deficitul de fier calculat, rata de corecție necesară și capacitatea de a tolera efectele secundare. Cele mai frecvente efecte secundare includ gustul metalic și efectele secundare gastro-intestinale, cum ar fi constipația și scaunele negre cu gudron. Pentru astfel de persoane, li se recomandă să ia fier oral la două zile, pentru a ajuta la îmbunătățirea absorbției gastrointestinale.

Hemoglobina se va normaliza de obicei în 6-8 săptămâni, cu o creștere a numărului de reticulocite în doar 7-10 zile.

Fierul IV poate fi benefic la pacienții care necesită o creștere rapidă a nivelurilor. Pacienții cu pierderi de sânge acute și în curs de desfășurare sau pacienții cu reacții adverse intolerabile sunt candidați pentru fier IV.

Anemia datorată defectelor măduvei osoase și celulelor stem: Afecțiuni precum anemia aplastică necesită transplant de măduvă osoasă.

Anemia datorată bolii cronice: Anemia în cadrul insuficienței renale, răspunde la eritropoietina. Afecțiunile autoimune și reumatologice care cauzează anemie necesită tratamentul bolii de bază.

Anemia datorată distrugerii crescute a globulelor roșii:

Anemia hemolitică cauzată de valvele mecanice defecte va necesita înlocuire.

Anemia hemolitică datorată medicamentelor necesită eliminarea medicamentului care provoacă distrugerea

Anemia hemolitică persistentă necesită splenectomie.

Hemoglobinopatiile precum anemia secerată necesită transfuzii de sânge, transfuzii de schimb și chiar hidroxiuree pentru a scădea incidența secerului.

Importanța alimentației

Alimentația joacă un rol crucial în gestionarea anemiei, deoarece alegerea alimentelor bogate în nutrienți specifici poate contribui la creșterea nivelurilor acestor nutrienți în organism și poate îmbunătăți producția de globule roșii.

Consumul de Alimente Bogate în Fier:

- Carne roșie: Este o sursă excelentă de fier hemic, care este ușor absorbit de organism. Optați pentru carne slabă și evitați carnea prelucrată în exces.

- Pește și fructe de mare: Sunt surse bune de fier, în special ton, somon și sardine.

- Leguminoase: Fasolea, linte, năutul și mazărea sunt surse excelente de fier și proteine vegetale.

- Legume cu frunze verzi: Spanacul, kale-ul, varza și salata verde sunt bogate în fier, acid folic și alte vitamine și minerale esențiale.

- Fructe uscate: Stafidele, caisele, prunele și smochinele sunt surse bune de fier și pot fi consumate ca gustări sănătoase.

- Cereale fortificate: Cerealele fortificate cu fier sunt o opțiune bună pentru a crește aportul de fier.

- Produse lactate: Lapte, iaurt, brânză și ouă sunt surse bune de vitamina B12 și acid folic.

- Produse de soia fortificate: Unele produse de soia fortificate cu vitamina B12 și acid folic pot fi utile pentru vegani și vegetarieni.

- Consumul de Alimente Bogate în Vitamina C:

- Fructe și legume proaspete: Portocale, kiwi, căpșuni, ardei gras, broccoli și varză sunt surse excelente de vitamina C. Vitamina C poate îmbunătăți absorbția fierului non-hemic din alimente vegetale.

Suplimentele alimentare

Suplimentele alimentare pot fi utile în gestionarea anemiei, mai ales atunci când aportul alimentar obișnuit nu este suficient pentru a satisface nevoile nutriționale și pentru a corecta deficiențele specifice care contribuie la anemie. Este important să discutați întotdeauna cu medicul dumneavoastră înainte de a începe orice supliment, pentru a vă asigura că este potrivit pentru nevoile dumneavoastră individuale și pentru a evita interacțiunile cu alte medicamente sau condiții medicale.

Este important să urmați instrucțiunile de dozare și administrare indicate pe ambalajul suplimentului sau așa cum v-a recomandat medicul dumneavoastră. Suplimentele trebuie luate sub supravegherea medicului dumneavoastră, mai ales dacă aveți alte condiții medicale sau luați alte medicamente.

Unele suplimente pot interacționa cu alte medicamente sau condiții medicale. Asigurați-vă că medicul dumneavoastră este conștient de toate suplimentele pe care le luați.

Suplimentele naturale și cele farmaceutice pot avea diferențe în absorbție și biodisponibilitate. Discutați cu medicul dumneavoastră despre cele mai potrivite opțiuni pentru nevoile dumneavoastră individuale.

Remedii naturiste

Există câteva remedii naturiste și schimbări în stilul de viață care pot ajuta în gestionarea anemiei sau în prevenirea acesteia.

Suplimentele de fier din plante, cum ar fi sulfatul feric, fumaratul feric sau gluconatul de fier, pot fi utilizate pentru a crește nivelurile de fier în organism. Acestea pot fi găsite sub formă de tablete sau capsule și sunt disponibile în magazinele de sănătate. Exemple includ suplimente de spirulină, extract de urzică sau pudră de cacao.

Se crede că urzica este bogată în fier și poate ajuta la creșterea nivelurilor de hemoglobină. Poate fi consumată sub formă de ceai sau ca supliment.

Păpădia este adesea folosită în medicina tradițională pentru a stimula producția de celule sanguine și poate fi consumată sub formă de ceai sau ca supliment.

Cătina (Hippophae rhamnoides) este o plantă cunoscută pentru proprietățile sale benefice pentru sănătate, iar unele cercetări sugerează că poate avea potențial în tratamentul sau gestionarea anemiei. Uleiul de cătină, fructele de cătină și alte produse derivate din această plantă conțin o serie de substanțe nutritive care pot fi utile pentru persoanele cu anemie.

Cătina conține, de asemenea, cantități semnificative de vitamina C, care este cunoscută pentru rolul său în absorbția fierului. Consumul de cătină sau produse derivate poate ajuta la sprijinirea absorbției fierului din alte alimente și suplimente.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News