€ 5.0919 →
|
$ 4.3707 →
|
Foto: Unsplash
De la chipsuri și băuturi carbogazoase, la mâncăruri gata preparate și gustări ambalate, alimentele ultraprocesate (UPF) au fost puse sub lupa dezbaterilor despre nutriție, fiind acuzate de obezitate, demență...
Cercetarea, realizată pe peste 3.000 de adulți din Marea Britanie, a analizat reacțiile participanților la mai mult de 400 de alimente obișnuite. Rezultatele arată că plăcerea de a mânca un aliment și tendința de supraalimentare nu sunt dictate doar de grăsimi, zahăr sau densitate calorică, ci și de ceea ce credem despre acel produs.
Alimentele percepute ca fiind dulci, grase sau foarte procesate aveau mai multe șanse să fie consumate în exces, indiferent de conținutul lor nutritiv real. În schimb, produsele considerate amare sau bogate în fibre descurajau supraalimentarea.
Clasificarea Nova, folosită pentru a determina gradul de procesare al alimentelor, a avut un impact minim asupra predicției comportamentului alimentar: sub 2% în ceea ce privește gustul și doar 4% pentru supraalimentare.
Astfel, cercetătorii avertizează că eticheta „UPF” poate fi un instrument prea dur, punând în aceeași categorie băuturi carbogazoase bogate în zahăr și cereale îmbogățite sau batoane proteice. În anumite situații, unele produse ultraprocesate pot fi utile, de exemplu, pentru persoanele în vârstă cu apetit scăzut sau pentru cei cu diete restrictive.
Politicile alimentare bazate exclusiv pe etichete de avertizare și interdicții ar putea produce efecte inverse: oamenii ar putea evita alimente benefice sau ar putea fi confuzi cu privire la ce este cu adevărat nesănătos.
Cercetătorii propun în schimb:
- educație nutrițională orientată spre recunoașterea poftei și a supraalimentării;
- produse reformulate pentru a fi plăcute și sățioase, nu doar „dietetice” și fade;
- strategii care să țină cont de faptul că mâncăm și din motive emoționale sau sociale, nu doar din foame.
Deși multe UPF-uri sunt bogate în calorii și comercializate agresiv, simpla lor clasificare nu explică în totalitate obiceiurile noastre alimentare. Adevărații factori care ne fac să mâncăm prea mult țin de combinația dintre caracteristicile nutriționale, calitățile senzoriale și modul în care percepem mâncarea.
Specialiștii spun că, dacă vrem să construim diete mai sănătoase, trebuie să trecem de la demonizarea grupurilor de alimente la înțelegerea psihologiei din spatele alegerilor noastre.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
