Ploile şi inundaţiile care au afectat Europa centrală şi de sud sunt semne ale schimbărilor climatice în curs, consideră prof. univ. dr. Mircea Duţu, Preşedintele Universităţii Ecologice din Bucureşti. Atât masele noroase care vin dinspre Franța, fiind sunt formate în bazinul Atlantic, cât și cele formate în Mediterana, ajung până în sud-vestul României. De aici, frecvența mai mare a fenomenelor extreme în Banat.
-Vara acestui an s-a caracterizat prin „valuri” puternice de ploi, soldate cu inundaţii, care au „măturat” continentul. Care au fost cauzele acestor evoluţii?
-Într-adevăr, această vară a fost deosebit de agitată pentru Europa şi în special pentru zona sa centrală: între ploi neîncetate şi inundaţii mortale în Bosnia şi în Austria, trombe marine şi tornade în Croaţia, dar şi în Benelux şi Germania, violente furtuni în Italia, practic nicio ţară din centrul şi sudul Europei nefiind ocolită de asemenea evenimente meteorologice extreme. În prelungirea lor, dar cu efecte mai diminuate spre epuizare, au fost afectate şi zone din sud-vestul şi vestul României (de influenţă climatică mediteraneană). Aceste intemperii repetate sunt legate de absenţa presiunilor înalte sub-sahariene şi frecvenţa neobişnuită a depresiunilor care „plonjează” din insulele britanice către bazinul mediteranean. De pildă, la Budapestea, în Ungaria, în lunile iulie şi august, diferenţa faţă de cantitatea normală este superioară cu 300%. Aceleaşi diferenţe se întâlnesc în mai toată zona balcanică, cu 158% la Belgrad (Serbia) ori 230% la Dubrovnik (Croaţia).
-Sunt aceste manifestări extreme ale vremii semnele încălzirii globale?
-Reprezintă, mai precis, indicatori notabili şi coerenţi ai schimbărilor climatice în curs. Referitor la vara europeană furtunoasă şi contrastantă pot opera mai multe explicaţii. Astfel, se vorbeşte, pentru ultimii 10-15 ani, că ritmul încălzirii globale s-ar fi încetinit, până a intra într-o anumită pauză. Pentru explicarea acestui fenomen s-au formulat mai multe ipoteze, dintre care cea mai plauzibilă ar fi legată de absorbţia masivă a căldurii suplimentare de către mările şi oceanele care acoperă două treimi din suprafaţa planetei şi menajarea, în acest mod, a atmosferei. Aceasta a însemnat acumularea unor cantităţi de căldură şi energie uriaşe care, la un moment dat, după depăşirea capacităţii naturale de suportabilitate, trebuie să se manifeste sub forme specifice. Inclusiv, cel puţin indirect, prin evenimente meteo extreme. Într-adevăr, printre altele, creşterea temperaturii de la suprafaţa mărilor generează evaporarea unor cantităţi suplimentare de apă. S-a calculat, astfel, că ridicarea cu 10C a temperaturilor medii globale produce creşterea cu 7% a evaporării ceea ce introduce în circuitul planetar al apei o cantitate enormă de vapori. Aceasta şi energia aferentă „tulbură” major circulaţia curenţilor atmosferici fundamentali şi pot genera pe această cale evenimente meteorologice extreme la scară mare, precum cele care au afectat Europa vara aceasta. Nu este întâmplător faptul că „centrele” de formare şi propagare a fronturilor atmosferice furtunoase le-au constituit Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană.
-S-au aşteptat meteorologii la o vară aşa tumultoasă şi imprevizibilă?
-Din păcate, estimările meteorologilor europeni, de pildă, pentru luna iulie, conform cărora aceasta ar fi mai secetoasă şi mai caldă decât normal, au fost total contrazise de realităţi. S-a dat „vina” pe faptul că modelele cu care se lucrează au în vedere anumite scenarii, care nu au luat în calcul asemenea posibilităţi. În orice caz, dereglările climatice introduc şi mai mult imprevizibil în derularea vremii şi, prin aceasta, fac şi mai dificile previziunile asupra ei pe termen mediu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
