România deține clădiri ale ambasadelor în 32 de țări, fie în proprietate, fie concesionate, însă continuă să plătească separat pentru locuințele ambasadorilor.

Anul trecut, România a cheltuit 3,25 milioane de euro pentru chirii destinate locuințelor ambasadorilor în țări în care statul deține deja clădiri de ambasadă ce puteau fi folosite ca atare, potrivit Europa Liberă România. Printre acestea se numără Palatul Morzini din Praga și Palatul Béhague din Paris, clădiri de patrimoniu care, de-a lungul anilor, au găzduit ambasadori, diplomați și familiile lor.

Dar problema nu este una recentă: în anul 2016, inspectorii Curții de Conturi avertizau că Ministerul Afacerilor Externe (MAE) nu gestionează eficient spațiile deținute de România în străinătate. Opt ani mai târziu, situația pare neschimbată, iar cheltuielile continuă să crească.

Cheltuieli uriașe pentru chirii, chiar și în capitale unde România deține clădiri

În 2024, România a plătit 40 de milioane de euro pentru chirii, incluzând atât clădirile misiunilor diplomatice, cât și locuințele ambasadorilor și personalului diplomatic. În capitale precum Vatican, Riad, Jakarta, Manila sau Rabat, reședințele ambasadorilor costă mai mult decât sediile misiunilor diplomatice.

Palatul Morzini din Praga, sediu al Ambasadei României, a fost achiziționat de statul român în 1938. Clădirea se află pe strada Nerudova, în apropiere de Hrad, și este considerată un simbol al tradiției diplomatice românești. Palatul are trei etaje, 1.200 de metri pătrați de suprafață utilă și peste 4.000 de metri pătrați de teren. Ministrul Nicolae Titulescu a fost cel care a convins statul ceh să vândă Palatul Morzini României.

În anul 2012, statul român plătea lunar 3.510 euro pentru o reședință de peste 400 de metri pătrați destinată ambasadorului, iar în 2025 chiria a depășit 5.800 euro.

În Paris, Palatul Béhague, achiziționat în 1939 și clasificat drept monument istoric, găzduiește Ambasada României, Consulatul și Institutul Cultural Român.

Cu toate acestea, statul român închiriază separat locuințe pentru ambasadorii români: în 2012, suma a ajuns la 6.025 euro/lună pentru ambasadorul de atunci, Bogdan Mazuru, iar din 2024, aproape 9.000 euro pentru ambasadoarea Ioana Bivolaru.

Chiriile locuințelor ambasadorilor, mai scumpe decât sediile misiunilor diplomatice

Locuința ambasadorului României la Vatican, George Bologan, a fost închiriată de statul român pe 1 iulie 2025, în schimbul sumei de 10.500 de euro lunar. Apartamentul are o suprafață de 400 de metri pătrați și include spații de reprezentare pentru desfășurarea activităților protocolare.

Sediul misiunii diplomatice a României la Vatican, aflat la aproximativ 6 kilometri de Piața Sf. Petru, este închiriat de statul român din 1992, la prețurile de atunci, și costă puțin peste 9.800 euro lunar. Chiar și așa, spune ambasadorul, găsirea unei locuințe cu acest preț a fost dificilă. George Bologan a fost numit în decembrie 2024 și a locuit inițial la hotel timp de nouă luni, până a fost disponibilă reședința închiriată. De când s-a mutat, acesta organizează evenimente diplomatice în cadrul apartamentului.

În Riad, Arabia Saudită, reședința ambasadorului Sebastian Mitrache costă 9.057 euro/lună, comparativ cu 6.100 euro pentru sediul ambasadei. În Jakarta, Indonezia, chiria ambasadei este de 6.880 euro, iar reședința ambasadorului Dan-Adrian Bălănescu ajunge la 7.400 euro lunar.

În Manila, Filipine, sediul ambasadei se închiriază cu 2.400 euro/lună, în timp ce reședința ambasadorului Răduța Dana Matache costă 5.400 euro. La Rabat, Maroc, ambasadoarea Maria Ciobanu locuiește într-o reședință de 600 mp pentru 5.362 euro/lună, mai mult decât sediul ambasadei, care se închiriază cu 4.160 euro.

În Stockholm, Suedia, deși ambasada are 1.400 mp, reședința ambasadorului ajunge la 6.300 euro lunar. România deține o clădire impunătoare în cartierul Östermalm, unul dintre cele mai exclusiviste și sigure din Stockholm, unde își are sediul ambasada.

La Teheran, Iran, reședința ambasadoarei Carmen Mirela Grecu costă 8.600 euro lunar, mai mult decât în Lisabona sau Tokyo, deși statul român, condus în 1977 de Nicolae Ceaușescu, a cumpărat la Teheran, două clădiri pentru ambasadă: una de 680 de metri pătrați, cu un singur etaj, și alta cu două niveluri, cu o suprafață de 742 mp.

În capitala Japoniei, România deține o clădire de 5.700 mp, însă reședința ambasadorului Ovidiu-Alexandru Raețchi se închiriază cu 7.595 euro lunar. Cea mai scumpă reședință este cea a ambasadorului din Marea Britanie: peste 18.000 euro lunar, iar cele mai ieftine se află în Tripoli, Skopje și Podgorica.

Curtea de Conturi atrăgea atenția încă din 2016. Răspunsul MAE

În prezent, MAE plătește lunar aproximativ 460.000 de euro pentru 76 de reședințe ale ambasadorilor din întreaga lume. În 2024, cheltuielile totale pentru chirii au ajuns la 40 de milioane de euro (200 de milioane de lei), o valoare aflată într-o creștere constantă: de la 133 de milioane de lei în 2020, până la 200 milioane de lei în 2024. În 2016, statul român cheltuia 90 de milioane de lei pentru chirii în străinătate.

Ministerul Afacerilor Externe administrează în străinătate 104 clădiri, 2 apartamente și 65 de terenuri în domeniul public al statului, precum și 11 clădiri și 6 terenuri aflate în domeniul privat.

Situația a fost criticată încă din 2016 într-un raport al Curții de Conturi, care analiza perioada 2012-2014. Raportul sublinia lipsa de eficiență în gestionarea fondurilor publice pentru închirierea spațiilor de cazare pentru personalul diplomatic. Inspectorii au atras atenția că spațiile deținute de stat în străinătate nu sunt corelate cu necesarul real, iar închirierea suplimentară se face adesea pentru imobile supradimensionate față de numărul real de persoane. De asemenea, lipsa unor modele standard de contracte-cadru creează un cadru defavorabil și riscul unor litigii care pot genera cheltuieli suplimentare.

La momentul publicării raportului, MAE a răspuns că locuințele din clădirile ambasadelor sunt adesea improprii pentru locuit pe termen lung, nesigure și dificil de reamenajat pentru a crea spații compacte, fiind adesea delimitate în apartamente mici. În plus, acestea trebuie să fie amplasate în zone sigure, ceea ce justifică alegerea unor spații care pot părea supradimensionate. În cazul apartamentelor închiriate, costurile au crescut din cauza tendințelor ascendente ale pieței imobiliare, iar încercările de reducere a chiriilor și a suprafețelor în 2014-2015 au fost limitate, mai precizează Europa Liberă România.

Curtea de Conturi a recomandat elaborarea unui cadru general pentru reabilitarea și conservarea imobilelor din domeniul public aflate în administrarea MAE și folosite de misiunile diplomatice. De asemenea, a cerut valorificarea spațiilor disponibile în sediile reprezentanțelor, prin reabilitare și întreținere, pentru a genera venituri și a reduce costurile, precum și optimizarea raportului între suprafața spațiilor închiriate și numărul persoanelor care le utilizează, corelând necesarul de spații cu cerințele diplomatice și de cazare ale personalului.

Citește și: Ambasador european, demis după legătura sa cu infractorul sexual Jeffrey Epstein

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News