Reforma anunțată de Bolojan în sănătate: Criterii de performanță pentru medici și personalul medical. Ce măsuri noi vor fi luate

Autor: Tiberiu Vasile

Premierul Ilie Bolojan a susținut o conferință de presă în care a anunțat un nou pachet de reforme axate pe sistemul de sănătate. El a prezentat concluziile analizei făcute la nivel guvernamental privind cauzele disfuncționalităților din sistem și a detaliat câteva dintre soluțiile propuse, care urmează să fie incluse într-un set de legi ce vor fi lansate în perioada următoare.

Două crize suprapuse. Statul nu mai reușește să susțină plata integrală a datoriilor începând cu martie 2025

Potrivit analizei, sănătatea din România se confruntă cu două crize suprapuse: una financiară și alta funcțională. Deși fondurile alocate din bugetul de stat au crescut semnificativ, situația din spitale nu s-a îmbunătățit proporțional, iar presiunea pe sistem este în continuă creștere.

Cheltuielile din domeniu au ajuns la un nivel echivalent cu cel din timpul pandemiei, iar statul nu mai reușește să susțină plata integrală a datoriilor începând cu martie 2025. Pentru ca sistemul să continue să funcționeze până la finalul anului, este necesară o rectificare bugetară de aproximativ 10 miliarde de lei.

Problemele nu se opresc aici. Deși se pompează constant bani în sistem, aceștia nu se regăsesc în calitatea actului medical sau în experiența pacienților. Creșterile bugetare nu au dus la îmbunătățirea satisfacției celor care ajung la doctor sau la spital, iar imaginea generală a sistemului rămâne negativă.

Guvernul, prin vocea premierului Ilie Bolojan, pregătește un set de măsuri menite să atace cauzele acestei disfuncționalități.

Conducerea spitalelor, acuzată de "ineficiență managerială și administrativă". Bolojan a solicitat tuturor unităților medicale să își revizuiască atent cheltuielile

În prim-plan: conducerea spitalelor, acuzată de "ineficiență managerială și administrativă".

Una dintre problemele structurale semnalate este legată de modul în care sunt distribuite fondurile. În prezent, o parte semnificativă a veniturilor spitalelor provine din alocări pentru salarii, fără a fi corelate cu volumul sau calitatea serviciilor oferite. Premierul atrage atenția că în unele spitale, până la 80% din buget merge către plata salariilor, lăsând puține resurse pentru alte nevoi esențiale: tratamente, investigații, echipamente sau igienă.

În acest context, Bolojan a solicitat tuturor unităților medicale să își revizuiască atent structura cheltuielilor și să își concentreze resursele pe ceea ce contează cu adevărat pentru pacient.

"Există o întârziere a digitalizării sistemului, iar orice întârziere nu ne permite să vedem cu adevărat problemele"

Un alt punct slab este digitalizarea. Potrivit premierului, sistemul informatic al Casei de Sănătate este învechit, iar lipsa unei interconectări eficiente cu spitalele îngreunează urmărirea cheltuielilor și identificarea abuzurilor:

„Există o întârziere a digitalizării sistemului, iar orice întârziere nu ne permite să vedem cu adevărat problemele. Este nevoie urgentă să finalizăm toate procedurile prin care softurile Casei de Sănătate sunt aduse la zi. Ele trebuie interconectate cu cele ale spitalelor, în așa fel încât să putem urmări cheltuielile și să fim mai eficienți”.

Reforma promisă de guvern: Bolojan propune implementarea unor criterii de performanță, în funcție de care să fie plătiți medicii și personalul sanitar

Reforma promisă de guvern include și o schimbare radicală în modul de salarizare. Ilie Bolojan propune implementarea unor criterii de performanță, în funcție de care să fie plătiți medicii și personalul sanitar. Sporurile și salariul vor fi oferite în funcție 'de merit'. Mai mult, șefii de secții și alte cadre de conducere ar urma să fie evaluați în baza unor obiective clare și cuantificabile:

„Adesea, aceștia sunt numiți de instituții, de facultăți de medicină, nu de managerii de spitale și nu au un raport clar de performanță. Astfel, ei nu au instrumente reale, necesare, cu care să-și facă treaba bine”.

În sistemul de sănătate „există o socializare a cheltuielilor și o privatizare a profiturilor”, mai adaugă premierul.

Consumul irațional de medicamente. Creștere de costuri de două sau chiar de trei ori

Pe lista problemelor se află și consumul irațional de medicamente. Premierul a atras atenția asupra folosirii în exces a unor produse scumpe, inovative, în locul alternativelor generice, fapt care crește artificial costurile de două sau chiar de trei ori.

Pe de altă parte, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, dă asigurări că toate aceste reforme nu vor afecta pacienții. Fondurile destinate lor nu vor fi reduse, ci gestionate mai eficient.

La finalul declarației, Bolojan a părăsit rapid sala fără a accepta întrebări din partea jurnaliștilor, lăsându-l pe ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, să răspundă singur întrebărilor presei.

CITEȘTE ȘI: Suspendare investiții Anghel Saligny. Avertismentul lui Sorin Grindeanu: Nu suntem de acord. Tot tăiem, tot adăugăm taxe și ajungem în recesiune economică