Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: „PNRR-ul trece de 60% implementare, nu mai suntem la coada clasamentului”

Autor: Iulia Horovei

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a susținut joi o conferință de presă, după declarațiile făcute, la sediul Guvernului, de către premierul Ilie Bolojan.

• „Comisia Europeană a avizat pozitiv, astăzi, cea de-a patra cerere de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde de euro. Această cerere de plată este pregătită în integralitate de Guvernul Bolojan, care nu are niciun fel de corecție sau sumă suspendată. Acest lucru nu s-a mai întâmplat de la prima cerere de plată a României”
• „De când a început PNRR, din 2021, dacă însumăm toate cererile de plată depuse de România, nu pun prefinanțarea, suma totală obținută din cererea de plată 1, 2 și 3, a fost de 5,2 mld. de euro. Ceea ce am făcut în acest guvern condus de Ilie Bolojan, în 10 luni, am salvat 350 de milioane de euro din cererea de plată 3 și am aprobat, iată, 2,62 mld de euro, deci 3 mld. de euro obținuți în 10 luni față de 5 mld. de euro obținuți din 2021 până în prezent”
• „Cu cererea de plată 4 aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare, nu mai suntem la coada clasamentului. Mai avem de încasat pe partea de grant o sumă de 4,9 mld. de euro, dacă o luăm cu tot cu suma brută sau 4,2 mld. de euro, dacă scădem prefinanțarea deja obținută. Avem și pe partea de împrumut 5 mld. de euro brut”
• „Intrăm într-un proces de renegociere finală a PNRR, care să ne ducă la a avea siguranță că pentru cele 4,9 mld. de euro pe grant, pe care le mai avem de luat, avem proiectele de investiții finalizate, astfel încât să știm că încasăm toți. banii. Avem două săptămâni, până pe 31 mai, dată limită, pentru a negocia cu Comisia Europeană. Ieri seara, am trimis un prim draft cu privire la aceste modificări. Urmează ca săptămâna viitoare să negociem. Pe 22 mai, va avea loc o întâlnire fizică la Bruxelles”
• Împrumuturi - „Toate proiectele sunt prinse în buget. În cel mai rău caz, dacă s-ar pierde vreo sumă din partea de împrumuturi, ar fi diferența de dobândă între PNRR și împrumuturile pe care le ia acum MF. Nici pe partea de împrumuturi nu pierdem bani, ceea ce am spus și CE”
• „A doua notă este legată de reforme. Am început demult identificaare reformelor cheie. Guvernul a acționat pentru pregăitrea și accelerarea acestor proiecte. Avem 3 proiecte finalizate din cele 9 foarte importante, încă una este deja în Parlament. Pentru alte două acte normative le putem rezolva la nivelul Guvernului”
• „Un punct special pe salarizare, președinția a preluat medierea pe acest proiect de lege, și am prezentat anvelopa financiară pentru Legea salarizării și proiectul unui acord politic pe elementele centrale ale Legii salarizării”
• „Sunt niște proiecte foarte dragi mie, foarte importante legate de proiectele norvegiene. Guvernul își asumă să susțină Via Transilvania, un lucru cu care ne mândrim în turismul la nivel global, chiar. Meritam să facem asta de mai mult timp. Un proiect care nu mai putea fi finalizat prin PNRR, privind turismul lent în Delta Dunării, va fi transferat pe fonduri norvegiene. Este proiectul de suflet al lui Ivan Patzaichin, care a dorit ca turismul să se facă fără șalupe”
• Întrebat de ce România riscă să piardă 15 miliarde de euro, ministrul a spus: „Riscul pleacă de la ipoteza că n-am face niciuna dintre reformele pe care le avem de făcut din PNRR. Atât cât timp proiectele respective vor fi adoptate în Parlament, nu văd vreun motiv pentru ca PNRR să nu fie implementat până la capăt cu bine”
• „Toate proiectele de reformă ar fi putut fi adoptate mai repede doar cu un acord al coaliției care să-l fi adoptat. În contextul în care coaliția a funcționat în condiții dificile, nu s-au putut adopta mai repede decât atât”
• În legătură cu Legea salarizării - „În acest moment, măsurile grele pentru populație pe care Guvernul le-a luat au fost făcute pentru a crește veniturile. Creșterea taxelor, care a lovit în populație pe termen scurt, am făcut-o tocmai ca să crească veniturile. Toată reforma fiscală are menite trei componente: să am un proces de colectare mai eficient, digitalizare, lucruri care țin de noul site al ANAF etc. A doua este reducerea economiei informale și depistarea ei. A treia este scoaterea excepțiilor din fiscalitate și o fiscalitate unitare”