Radu Golban face praf Codul Fiscal

Elena Badea / 21 iul 2015 / 19:16 Salveaza PDF Comentarii

Radu Golban, vicepreședintele formațiunii politice fondate de senatorul Mircea Geoană, Partidul Social Românesc (PSRO), atenționează că scopul final al Codului Fiscal nu trebuie să fie o abordare sterilă a presiunii fiscale, ci creşterea veniturilor populaţiei și prezintă argumente pentru care consideră că dacă documentul nu va fi modificat "contribuabilul de rând va fi forțat să accepte creșterea presiunii fiscale la schimb cu promisiunea unei creșteri economice „cum nu a mai fost de la Guvernele Isărescu și Tăriceanu"".

Într-un comunicat de presă remis redacției DC News, Radu Golban, economist de profesie, susține că parlamentarii ar trebui să facă o revizuire corectă a Codului Fiscal, întrucât "măsurile fiscale luate în pripă, pe fondul unor „răfuieli" politice nu vor face decât să creeze instabilitate, nesiguranță, speculații.

Iată ce susține Radu Golban:

"În România, rata totală de impunere (43,2%, potrivit FIC) este extrem de mare comparativ cu UE, dar scopul final al unui Cod Fiscal nu ar trebui să fie o abordare sterilă a problemei presiunii fiscale, întrucât suportabilitatea presiunii fiscale crește pe măsura creșterii venitului. Pentru a susține creșterea veniturilor avem nevoie de redresarea/susținerea/revitalizarea economiei, punerea în valoare a contribuției agriculturii, creșterea nivelului de trai al vârstnicilor și al populației în ansamblu. Măsurile fiscale luate în pripă, pe fondul unor „răfuieli" politice nu vor face decât să creeze instabilitate, nesiguranță, speculații.

Scăderea impozitării muncii, aflată astăzi la 43,5%, este o măsură esenţială care trebuie adoptată cât mai rapid. În prezent, România se află pe primele locuri în Europa în ceea ce priveşte nivelul de taxare a salariilor mici, fiind comparabil cu cel din state precum Italia (44,7%), Austria (44,7%) sau Germania (45,1%), în timp ce în ţări precum Bulgaria (33,6%) sau Polonia (34,7%) nivelul este mult mai redus. Un nivel atât de crescut al taxării muncii provoacă un dezechilibru major la bugetul asigurărilor sociale întrucât numărul celor care au contracte de muncă încheiate conform cu realitatea şi îşi plătesc asigurările la zi este foarte redus pentru a se evita plata impozitelor.

Codul Fiscal. Adrian Năstase, analiză devastatoare pentru PNL: Subordonare jenantă

Dacă este să vorbim totuși de o „relaxare fiscală", proiectul actual pentru modificarea Codului Fiscal favorizează proprietarii marilor averi, iar ceea ce s-ar întâmpla cu contribuabilul de rând dacă parlamentarii nu ar face o revizuire corectă a proiectului nu ne permite să asistăm cu ochii închiși la ce încearcă să facă premierul de dreapta Victor Ponta. Contribuabilul de rând va fi forțat să accepte creșterea presiunii fiscale la schimb cu promisiunea unei creșteri economice „cum nu a mai fost de la Guvernele Isărescu și Tăriceanu". Și vă voi prezenta argumentele mele în cele ce urmează:

- Reducerea TVA-ului ar fi benefică, dar nu și prudentă; încă nu sunt dovezi clare că reducerea TVA-ului la alimente a fost în folosul economiei (după cum arată evoluția prețurilor din piață aceasta pare să fi fost mai degrabă în folosul comercianților); atât timp cât nu avem produse autohtone pentru a fi vândute pe piață, reducerea TVA-ului va amplifica „șansele" ca România să devină o piață de desfacere și mai atractivă pentru produsele firmelor străine. Scăderea presiunii fiscale se poate aborda și invers: creșterea bazei impozabile. La un venit mai mare cota de impunere devine mai suportabilă (TVA-ul – ca impozit indirect – apasă mai„greu" asupra celor cu venituri mici). Considerăm a fi mai eficientă diriguirea (prin cheltuieli bugetate) de resurse publice către acțiuni cu impact cert favorabil contextului economic actual.

Victor Ponta, atac la Klaus Iohannis: Avem căruţa, nu avem caii. Poate aşa se lucrează nemţeşte

- Creșterea impozitelor și taxelor locale nu are logică deoarece ar eroda patrimoniul individual (nivelul actual al fiscalității locale, prin raportare la venitul populației, este deja considerat împovărător). S-au decapitalizat întreprinderile, acum se dorește și erodarea patrimoniului individual? Această decizie nu face altceva decât să transfere, în mod impardonabil și fără analiză de consecință, responsabilități de la nivelul central la nivelul local. O consultare a mediului local ar releva clar dificultățile ce vor fi generate de creșterea fiscalității locale. De ce nu s-a pus problema descentralizării impozitului pe venituri (profit și salarii)? Atât timp cât ele se realizează în spațiul local ar trebui diriguite către comunitatea locală. De ce se preferă majorarea cotelor impozitelor și taxelor locale? S-a analizat pertinent care este gradul de neîncasare a acestor venituri? Dacă acum este destul de mare, în condițiile creșterii fiscalității este cert că nu se va îmbunătăți situația. Probabil, în momentul fundamentării proiectului de buget, Executivul a căutat doar o soluție (dacă se poate numi „soluție"!) pentru reducerea transferurilor de echilibrare către bugetele locale (în contextul reducerii TVA-ului).

- Reducerea impozitului pe dividende (până la 5%) nu are un impact semnificativ asupra presiunii fiscale globale (veniturile sub formă de dividende nu sunt chiar atât de importante ca volum). Reducerea impozitului pe dividende se traduce printr-o creștere a remunerării capitalurilor proprii dintr-o afacere. Însă, în condițiile limitării accesului la creditare, proprietarii afacerilor sunt constrânși la reinvestirea profitului (deci nu mai distribuie dividende); prin urmare, nu mai valorifică facilitatea fiscală.

Codul Fiscal. Situație de neînțeles pentru Mircea Diaconu, privind atitudinea noului PNL

Consider că un alt aspect extrem de important care trebuie luat în considerare în modificarea Codului Fiscal îl reprezintă înlăturarea inechității sociale și combaterea evaziunii fiscale, aceasta fiind soluția pentru rezolvarea problemelor economice ale țări, motiv pentru care vă supun atenției două măsuri propuse de Partidul Social Românesc în acest sens: impozitarea averilor și transferului de capital și încheierea de acorduri bilaterale prin care să se evite sustragerea de la plata taxelor și impozitelor și repatrierea banilor evazioniștilor.

Este important de subliniat încă de la început că românii cu venituri mici nu trebuie să se teamă de introducerea unui impozit pe avere și a unui impozit pe succesiune, întrucât normele de aplicare vor viza anumite valori peste care se vor aplica impozitele, iar cotele vor fi infime. Concret, PSRO susține, în primul rând, introducerea impozitului pe averea netă, reprezentând o sursă curentă de venit la bugetul public, care să țină cont de capacitatea financiară a contribuabilului, conceput astfel încât să nu absoarbă, mai devreme sau mai târziu, baza impozabilă, și impozitarea succesorală diferită, pentru a se combate fenomenul de înstrăinare a averii cu scopul de a i se pierde urma. Fiscalitatea elvețiană tratează și taxează diferit succesiunea, în funcție de natura relației dintre persoane: impozitul pe succesiunea pentru copii este între 1-7%, iar impozitul pe succesiunea între persoane cu grad de rudenie îndepărtat este de 49%, aplicabil beneficiarului sau descedentului acestui drept. Acest lucru îi împiedică pe cei care vor să își ascundă averea transferând-o pe numele unei alte persoane să mai recurgă la această practică, nefiind convenabilă plata unei taxe de 49% din valoare. Trebuie menționat că această diferențiere de impozitare există și în alte 20 de țări europene, toate cu o economie superioară celei din România, iar valoarea taxei succesorale plătite în cazul rudelor îndepărtate ajunge și la 80%, în Belgia.

Codul Fiscal. Alina Gorghiu: Guvernul, obligat să vină cu cifre în Parlament. Ce îi transmite lui Victor Ponta

Referitor la încheierea de acorduri bilaterale prin care să fie combătută evaziunea fiscală, avem ca model acordurile încheiate între Elveția, pe de o parte, și Austria, respectiv Marea Britanie pe de altă parte, care permit repatrierea banilor evazioniștilor cu obligația calculării și reținerii la sursă până la 40% din depunerile clienților cetățeni ai țărilor semnatare și virarea acestor sume direct către fiscul țărilor de rezidență a deponenților".


Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.28