Programul de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR: creștere accize, creștere impozit pe dividende, creștere taxă rovignetă, eliminare facilităţi TVA la tranzacţiile imobiliare / Textul integral

Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) și Grupul parlamentar al minorităților din Camera Deputaților au prezentat, luni, programul de guvernare pentru perioada 2025-2028.

Principalele direcții de acțiune pe care se vor concentra forțele politice care și-au asumat guvernarea sunt:

1) Autoritate în actul de guvernare;

2) Pachet legislativ care să permită reforma statului;

3) Reforma administrației publice centrale: fuziuni, comasări, desființări;

4) Corecția bugetară echitabilă;

5) Eliminarea privilegiilor;

6) Toate partidele din coaliție participă la reforme;

7) Performanță și responsabilitate în managementul public;

8) Reforma administrației publice locale și descentralizare;

9) Corectarea nedreptăților și inechităților;

10) Respect și onestitate pentru cetățeni și companii.

11) ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic şi supuse reorganizare, indicatorilor de performanţă. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;

12) înăsprirea legislaţiei privind evaziunea fiscală şi executării silite - criminalizarea evaziunii fiscale;

13) Parteneriat cu cetăţenii pentru combaterea evaziunii fiscale;

14) Legea insolvenţei modificată - înăsprirea regimului şi evitarea insolvenţelor în cascadă;

15) Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume şi fructe, importuri în relaţia cu Asia (Portul Constanţa, Vămi);

16) Combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii;

17) Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri şi a tranzacţiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării şi taxării către autorităţile locale;

18) Taxarea câştigurilor din criptomonede şi a celor de la bursă;

19) Taxarea închirierii proprietăţilor pe termen scurt;

20) Taxarea veniturilor de pe platformele social media;

21) Eliminare facilităţilor de TVA la tranzacţiile imobiliare;

22) Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităţilor care beneficiază de programe de sprijin guvernamental;

23) Analiză excepţiilor fiscale şi corectarea acestora;

24) Sediu fiscal în România pentru companiile din comerţul electronic, aerian;

25) Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;

26) Reducerea deductibilităţii pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea profitului;- (ex cheltuieli de consultanţă a companiilor mamă pentru sucursale, etc).

Ceea ce îi interesează pe foarte mulți români are legătură cu reducerea deficitului bugetar și creșterea colectării la bugetul de stat. În acest sens, coaliția propune următoarele măsuri

- Reașezare TVA la două cote;

- Creștere accize;

- Impunere CASS la pensiile mari;

- Creștere impozit pe dividende;

- Impozit pe proprietate corelat cu valoarea reală (jalon PNRR);

- Taxa Ecologică (jalon PNRR);

- Taxa de rovignetă actualizată;

Creşterea valorii numărului de ore de activităţi didactice în învăţământul preuniversitar

Creşterea numărului de ore de activităţi didactice în învăţământul preuniversitar, minimum până la nivelul valorii medii la nivel european, reducerea sporurilor şi a stimulentelor "exagerate" indiferent de sursa finanţării, dar şi testarea periodică a funcţionarilor şi a personalului de conducere angajat prin contract de mandat sunt măsuri de eficientizare în domeniul educaţiei şi cercetării, propuse în programul de guvernare.

Potrivit programului de guvernare, modificarea normei didactice din educaţie se realizează pe următoarele coordonate:
* creşterea numărului de ore de activităţi didactice în învăţământul preuniversitar, minimum până la nivelul valorii medii la nivel european/ OECD;
* creşterea limitării legale a normei didactice în învăţământul universitar, de la 16 la 18 ore convenţionale, pentru a susţine universităţile să se încadreze în bugetul alocat;
* analiza degrevărilor de normă şi acordarea lor, de regulă, din timpul nondidactic al normei;
* analiza numărului efectiv de ore, raportat la numărul normat de ore din cadrul unui post didactic.

"Plata cu ora se va raporta la timpul total de lucru (40 de ore pe săptămână), pentru a se evita situaţia în care o oră la plata cu ora costă mai mult decât o oră din norma didactică", se arată în program.

Conform sursei citate, bursele trebuie să reflecte "adecvat" suportul pentru condiţii socio-economice dificile şi/sau pentru excelenţă educaţională.

"Bugetul trebuie dimensionat pornindu-se de la nivelul anului 2023, înainte de introducerea prin noua legislaţie (Legea 198/2023) a unor angajamente nesustenabile. Dimensionarea se va face prin raportare la practici europene şi la condiţiile de sustenabilitate pe care şi le permite ţara. Ţinând cont de faptul că bursele nu se impozitează, fondul de burse/bursele care se raportează la salariul minim pe economie se va raporta la valoarea netă a salariului minim", se arată în document.

Totodată, se au în vedere concentrări educaţionale pentru eficientizare şi creşterea calităţii prin "evitarea fragmentării" - creşterea numărului minim de copii dintr-o clasă (cu excepţii justificabile în zonele de minorităţi şi medii defavorizate), creşterea numărului maxim de copii într-o clasă în condiţiile nedepăşirii unor limite psihopedagogice, creşterea efectivului minim de elevi în unităţile educaţionale cu personalitate juridică (cu excepţii justificabile în zonele de minorităţi şi medii defavorizate).

Programul de guvernare mai prevede şi concentrări academice în învăţământul superior şi în cercetare-dezvoltare-inovare, inclusiv fuziunea sau desfiinţarea unor instituţii deconcentrate, acolo unde acest lucru duce la eficientizări şi la creşterea calităţii.

"Măsuri de eficientizare economico-financiară pot fi rediscutate după depăşirea crizei economico-financiare a ţării", se mai arată în document.

De asemenea, mai prevede programul, absolvenţii trebuie să se poată integra eficient pe piaţa muncii (nivelul 3 de calificare după clasa a XI-a, respectiv nivelul 4 după absolvirea liceului) şi/sau să-şi continue studiile la nivel postliceal şi/sau universitar.

"Până în 2030 se urmăreşte atingerea ţintei din legislaţie de 15% pentru educaţie din bugetul general pe cheltuieli (pentru tot domeniul educaţiei). Măsurile vor viza în principal creşterea calităţii educaţiei, reducerea abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional prin reforme curriculare - planuri-cadru actualizate şi flexibile, axate pe cele opt competenţe cheie, integrând competenţe digitale şi programe care să promoveze gândirea critică, creativitatea şi adaptarea la meseriile viitorului, de evaluare (ex. standarde de evaluare/testare şi examene naţionale/standardizate), inclusiv reforma infrastructurii educaţionale (cu un accent pe reforma învăţământului rural), care implică şi dezvoltarea de laboratoare pentru educaţia prin descoperire şi/sau campusuri duale (aici cu introducerea sistemului de credite transferabile)", prevede programul de guvernare.

Se propune extinderea şcolilor-pilot pentru inovaţii curriculare şi învăţământ dual şi completarea manualelor cu platforme de e-learning şi alte instrumente interactive.

"Se va urmări consolidarea statutului profesorilor prin susţinerea formării şi dezvoltării profesionale a acestora, intrarea în sistem pe bază de merit, prin salarii competitive şi evaluări bazate pe performanţă (inclusiv, spre exemplu, privind congruenţa dintre notele elevilor în şcoală şi la examenele naţionale)", se arată în document.

Conform programului de guvernare, sistemul naţional de învăţământ superior trebuie să aibă ca scop formarea de resursă umană înalt calificată care să îşi păstreze şi să îşi dezvolte competenţele prin învăţare pe tot parcursul vieţii.

Totodată, se vor încuraja concentrările academice, care pot duce la eficientizarea costurilor şi la performanţă academică.

"Cercetarea se reorganizează într-un sistem naţional eficient - mai ales în baza evaluării demarate în 2025 - cu finanţare publică crescândă până la 1% din PIB până în 2030. Se promovează concentrări academice, susţinând inovarea tehnologică şi socio-culturală. Se încurajează parteneriatele public-privat pentru transfer tehnologic, crearea unui hub regional de inovare şi atragerea companiilor internaţionale prin facilităţi fiscale. Propunem lansarea de competiţii multianuale pentru cercetători şi alinierea priorităţilor CDI cu temele din programele europene, dar şi cu strategiile naţionale. Etica trebuie să fie un demers transversal în educaţie-cercetare, organizată după bunele practici europene", mai prevede acelaşi document.

Alte acţiuni au în vedere reorganizarea structurilor teritoriale ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în vederea eficientizării, descentralizării şi debirocratizării activităţii de management şcolar, precum şi pentru un nivel de sprijin mai ridicat pentru şcoli, în logica că "politicul se opreşte la poarta şcolii!".

Se va prioritiza prevenirea abandonului educaţional prin programe ca PNRAS, PNRAU, "Şcoală după şcoală" şi mese sănătoase în şcoli şi se va dezvolta şi susţine programul "Şcoală după şcoală", prin asigurarea unui cadru legal clar, care să stimuleze şi să încurajeze primăriile şi agenţii economici să investească în activităţi educative complementare, inclusiv pilotarea şi generalizarea programului Şcoală de la 8 la 17.

Educaţia destinată românilor din diaspora şi comunităţilor istorice va fi consolidată prin burse, cursuri LCCR şi simplificarea procesului de recunoaştere a diplomelor.

În programul de guvernare este prevăzută digitalizarea sistemică, inclusiv prin catalogul electronic şi formulare unice de raportare, reducând astfel birocraţia şi volumul de muncă al cadrelor didactice şi cercetătorilor.

"Se va urmări interoperabilitatea bazelor de date privind gestionarea absolvenţilor şi inserţia pe piaţa muncii. Printre alte priorităţi se mai includ digitalizarea completă a fluxurilor administrative, precum şi integrarea tehnologiei în procesul educaţional prin platforme digitale şi conţinut interactiv", prevede programul de guvernare.

Apărare: Creşterea cheltuielilor şi investiţiilor până la 5% din PIB, în contextul actual de securitate

Creşterea graduală a cheltuielilor şi investiţiilor de apărare cu până la 5% din PIB, conform evoluţiilor mediului de securitate şi deciziilor la nivelul NATO şi UE - din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare şi 1,5% pentru cheltuieli conexe şi investiţii cu impact mai larg în domeniul apărării - este unul dintre obiectivele generale prevăzute în programul de guvernare.

"Europa traversează cea mai gravă criză de securitate de la cel de-al Doilea Război Mondial, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei afectând major situaţia de securitate la graniţele României şi pe întreg Flancul Estic ai NATO. O evoluţie negativă pe frontul din Ucraina, care să determine noi cuceriri teritoriale din partea Rusiei, sau o soluţie de pace care să nu conţină mecanisme de descurajare împotriva unei noi agresiuni, poate pune în pericol întregul litoral al Ucrainei la Marea Neagră", se arată în programul de guvernare.

Un alt obiectiv important este reprezentat de continuarea modernizării şi adaptării Armatei României în vederea dezvoltării capacităţii operaţionale a forţelor armate de răspuns la riscurile şi provocările actualului context de securitate, precum şi valorificarea statutului şi întărirea profilului României ca stat membru activ şi responsabil în cadrul NATO şi UE.

Consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite - cooperarea în continuare cu SUA în toate demersurile care au ca obiectiv stabilitatea şi securitatea Europei, apărarea aliată, dar şi facilităţile amplasate pe teritoriul României, cu relevanţă strategică, se află printre priorităţile noii conduceri a MApN.

De asemenea se mai are în vedere consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menţinerii libertăţii de navigaţie şi a protecţiei infrastructurii critice.

Alte obiective generale sunt reprezentate de creşterea contribuţiei la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanţă cu cerinţele în context NATO şi UE şi valorificarea oportunităţilor create prin instrumentele financiare internaţionale, consolidarea şi extinderea dimensiunii de apărare în cadrul parteneriatelor strategice ale României şi în formate multilaterale, precum şi creşterea atractivităţii funcţiei militare.

Pe plan intern se are în vedere accelerarea modernizării şi extinderii infrastructurii din bazele şi centrele militare existente, la standarde NATO - prioritatea trebuie acordată principalelor baze şi centre militare, unde sunt dislocate trupe şi capabilităţi ale statelor aliate, conform programelor de modernizare, în mod special Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu", Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, Baza Aeriana 86 de la Feteşti şi Centrul de Instruire întrunită de la Cincu.

Pe plan internaţional, în programul de guvernare se prevede consolidarea posturii strategice a României, care şi-a propus să-şi consolideze postura de pilon de securitate şi stabilitate în Europa, la Marea Neagră şi în vecinătatea sa.

"Nivelul de ambiţie este de a fi un aliat, partener de încredere şi furnizor de securitate în cadrul NATO şi UE. Acest deziderat se realizează prin consolidarea relaţiilor strategice existente, bazându-ne pe pilonii relaţiei cu Statele Unite, pe creşterea posturii noastre relevante în cadrul NATO şi UE, precum şi prin consolidarea relaţiilor strategice bilaterale", se arată în programul de guvernare.

Ca şi stat membru activ şi responsabil în cadrul NATO şi UE, România trebuie să participe activ la procesele decizionale în cadrul NATO şi să contribuie la consolidarea posturii Alianţei de descurajare şi apărare, cu accent pe flancul estic, precum şi menţinerea contribuţiei la comandamentele NATO, conform angajamentelor asumate.

Potrivit documentului guvernamental, din 2025 va fi introdus programul SAFE (Security Action for Europe) prin achiziţia de rachete Mistral, se prevede diminuarea deficitului bugetar prin activarea clauzei de deficit şi negocieri cu Comisia Europeană, precum şi analiza eficienţei la unele structuri din subordinea MapN (institute de cercetare, universităţi).

Justiţie: Eliminarea cumulului pensiei cu salariul şi creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani

Guvernul PSD - PNL - USR - UDMR propune, printre altele, în domeniul Justiţiei, creşterea vârstei de pensionare în sistemul judiciar şi instituţiile subordonate la 65 de ani, eliminarea cumulului pensiei cu salariul şi stabilirea unui singur mandat de cinci ani pentru procurorii de rang înalt.

Obiectivele generale prezentate în programul de guvernare sunt: Justiţie eficientă, accesibilă, imparţială şi independentă; modernizarea infrastructurii şi eficientizarea activităţii, pe baza unor criterii de performanţă sporite şi reforma legislativă; combaterea infracţionalităţii, accelerarea recuperării prejudiciilor din infracţiuni şi măsuri sporite de protejare a victimelor; digitalizarea instituţională şi funcţională; respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi separarea puterilor în stat; dialog şi cooperare instituţională şi interprofesională.

Pe linia de reforme şi modernizare, Guvernul doreşte îmbunătăţirea cadrului legal pentru susţinerea accesului la justiţie prin ajutorul public judiciar pentru persoane fizice şi juridice, creşterea eficienţei în combaterea fenomenelor infracţionale grave care afectează siguranţa cetăţenilor precum trafic de persoane, trafic de droguri, evaziune fiscală şi corupţie, reevaluarea legislaţiei privind incriminarea evaziunii fiscale, pentru o mai eficientă combatere a acestui fenomen ilicit şi revizuirea politicii de resurse umane - recrutare, evaluare, promovare, răspundere disciplinară şi reintegrarea personalului.

De asemenea, viitorul Executiv are în plan şi măsuri pentru asigurarea vârstei de pensionare în sistemul judiciar şi instituţiile subordonate la 65 de ani, cu respectarea deciziilor CCR, eliminarea cumulului pensiei cu salariul, tot cu respectarea deciziilor CCR, şi eliminarea diurnelor nejustificate.

Totodată, în programul de guvernare se propune reevaluarea organizării şi funcţionării Inspecţiei Judiciare pentru eficientizarea activităţii acesteia.

Reevaluarea hărţii judiciare a judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii pentru eficientizarea actului de justiţie şi reglementarea mecanismelor legale de asigurare a volumului optim de activitate pentru magistraţi în vederea asigurării unui timp rezonabil de soluţionare a fiecărei cauze; introducerea unor proceduri adecvate de filtrare a sesizării instanţelor, apte să conducă la reducerea inflaţiei de cauze care nu necesită o soluţionare judiciară - se mai numără printre obiectivele noului Guvern.

Alte măsuri avute în vedere de Executiv sunt utilizarea eficientă a resursei umane calificate din domeniul judiciar, prin reintegrarea magistraţilor pensionari în activitate şi diminuarea astfel a cheltuielilor statului cu plata pensiilor ocupaţionale, prin majorarea perioadei de revenire în sistem de la 3 ani la 7 ani, şi stabilirea unui singur mandat de 5 ani pentru procurorii de rang înalt.

Întregul program de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR-Minortiăți poate fi accesat AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News