Paște 2024. Tradiții și superstiții de Învierea Domnului

Tradiții transmise din generație în generație

Paștele în România este mai mult decât o sărbătoare religioasă: este o ocazie pentru familie să se adune în jurul mesei și să se bucure de preparate tradiționale. Aceste tradiții sunt păstrate cu grijă și transmise din generație în generație, reprezentând un veritabil patrimoniu cultural al țării, potrivit Radio România Cultural.

Credințe și superstiții

O credință larg răspândită în România este aceea că cei care pleacă din această lume în ziua de Paște merg direct în rai, iar sufletele răposaților se întorc acasă pentru a-i proteja pe cei dragi.

Sfințirea luminii și lumânarea de Paște

În noaptea de Înviere, credincioșii merg la biserică pentru a lua lumină și a cânta Învierea Domnului. Oamenii aduc acasă „lumina” – lumânarea aprinsă direct de la cea aprinsă de părinte în Altar. Unii obişnuiesc să facă o cruce mică pe pragul de sus al ușii gospodăriei sau pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, iar cei mai mulţi păstrează lumânarea de la Paște și o aprind peste an, în cazul unor mari necazuri, boli sau în situația unor fenomene meteo extreme.

Masa tradițională de Paște

Masa de Paște este construită în jurul preparatelor din carne de miel, simbolizând sacrificiul lui Iisus pentru a salva omenirea. Aceste mâncăruri tradiționale nu sunt doar delicioase, ci și pline de însemnătate religioasă și culturală pentru comunitatea românească.

Pasca și coșul cu bucate sfințite

Un alt simbol al sărbătorii îl reprezintă Pasca, preparată de obicei sâmbătă dimineața, care este dusă spre sfințire la biserică la slujba de Înviere, alături de coșul bucatelor preparate pentru sărbătoare. A doua zi dimineața, unii credincioși mănâncă din sfânta Pască în loc de anafură sau de Sfintele Paști.

Coșul sfințit conține, pe lângă bucate, și semințe de mac, sare, zahăr, făină, ceapă și usturoi, toate având semnificații specifice. În ziua de Paşti se mai spune că nu e bine să se consume oul cu sare, fiindcă autorul va transpira tot anul, iar Pasca, sau anafura sunt considerate tămăduitoare dacă se păstrează peste an bucăţele din acestea.

Obiceiuri regionale

Tradițiile de Paște variază în funcție de regiune.

În Moldova, după slujba de la miezul nopții, credincioșii însoțesc momentul Învierii cu pocnitori pentru alungarea spiritelor rele.

În Bihor, oul împodobit prevestește norocul, iar aprinderea focurilor sacre în Joia Mare și aruncarea ouălor la țintă sunt obiceiuri străvechi.

În Apuseni, femeile merg la cimitir în noaptea Învierii să aprindă lumânări la morminte, iar prima zi de Paşte începe cu împărtășania cu pască, după ce credincioșii se spală cu apă în care a fost pus un ou roșu, o monedă de aur și urzică.

În Țara Bârsei, există obiceiul „Junilor Brașovului”, în care grupuri de tineri, asemănătoare colindătorilor sau călușarilor, strâng ouă de la tinerele fete, după care, la Pietrele lui Solomon, aflate în zona Șcheii Brașovului, la picnic, încep diferite concursuri.

Citește și: Cetățuia Brașovului își va redeschide porțile în Săptămâna Luminată. Coborârea Junilor în Cetate, o tradiție autentică

În zona Lăpușului, copiii anunță Învierea Domnului mergând la vecini și prieteni.

În satele din Transilvania, în prima zi de Paşte, băieții merg la udat cu parfum la casele fetelor de măritat, „ca să nu se veştejească” – obicei care semnifică înflorirea şi fecunditatea – , iar fetele îi răsplătesc cu ouă roșii sau cozonac.

În județul Călărași, coșul pascal pentru sfințire conține și un cocoș alb, iar cântatul cocoșului simbolizează Învierea. După slujbă, cocoșii sunt dăruiți celor săraci.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News