EXCLUSIV  CE, infringement în cazul României. Negrescu, explicații în scandalul momentului

Tudor Curtifan / 20 iul 2018 / 14:43 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

Comisia Europeană a lansat procedura de infringement în cazul României, Greciei și Irlandei. Procedura de infringement a fost lansată cu privire la neimplementarea în legislația națională a unei directive privind spălarea de bani.


Comisia Europeană a decis joi să trimită ţara noastră, dar şi Grecia, în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea obligaţiei de a transpune în legislaţia lor naţională cea de-a patra directivă privind combaterea spălării banilor, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. Irlanda a transpus doar o parte foarte mică a normelor şi, prin urmare, este de asemenea trimisă în faţa Curţii de Justiţie.

Cu privire la acest ”cartonaș” arătat României de către UE, DC News a adresat două întrebări către ministrul delegat pentru Afaceri Europene.

Prezentăm integral răspunsurile:

DC NEWS: Ce implică procedura de infringement și ce sancțiuni ar urma să primească România?

Decizia Comisiei Europene de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza 2017/0417, procedură de infringement referitoare la netranspunerea Directivei 2015/849/UE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 și de abrogare a Directivei 2005/60/CE și a Directivei 2006/70/CE, este un act procedural standard, realizat în cazurile în care un stat membru nu notifică instituției europene, în termen, actul normativ național care transpune, integral, actul legislativ european.

Până la acest moment, Grefa CJUE nu a comunicat autorităților române o cerere introductivă depusă de Comisia Europeană. Redactarea și depunerea de către Comisie a acestei cereri la Grefa curții (sesizarea efectivă) este un act procedural diferit, ulterior ca localizare în timp aceluia al luării deciziei de sesizare efectivă a instanței europene. Pe baza unui calendar ferm de conformare, asumat de autoritățile române cu atribuții de reglementare în domeniul spălării banilor, Comisia Europeană poate decide amânarea sesizării efective a CJUE.

DC NEWS Ce ministere aveau responsabilitatea de a implementa legislația?

În scopul transpunerii integrale a Directivei 2015/849/UE, instituțiile responsabile la nivel național, respectiv Secretariatul General al Guvernului (SGG), Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) și Ministerul Justiției (MJ) au elaborat și promovat proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor și finanţării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Proiectul în cauză, deplin compatibil cu actul legislativ european, a fost aprobat în ședința Guvernului României din data de 31.05.2018. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a realizat evaluarea juridică a proiectului de act normativ din perspectiva compatibilității cu dreptul Uniunii Europene, fiind consultat de către initiatorii proiectului în procedura de avizare ministerială și contribuind, prin propuneri concrete, la armonizarea legislativă completă a proiectului supus analizei cu directiva UE a cărei transpunere se urmărea.



Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.26