EXCLUSIV Mariana Badea: Sunt siderată cum un copil de 14 ani rezistă psihic să rezolve zeci și zeci de teste STANDARD la meditații, așa că mi-a venit o idee

Autor: Andreea Deaconescu

Într-un interviu acordat DC News, autoarea a explicat principalele dificultăți pe care le întâmpină elevii în pregătirea pentru Evaluarea Națională, cum îi ajută cartea „Limba și literatura română. Evaluarea Națională. O abordare unică și inedită” să le depășească și cum reușește, prin aceste cărți, să transforme procesul de învățare (adesea stresant) într-o experiență mult mai plăcută și eficientă.

DC News: Ce presupune „abordarea unică și inedită” a volumului?

Prof. Mariana Badea: Titlul cărții reflectă conținutul ei. Totul a pornit de la o situație concretă, care m-a îngrozit.

Fetița unor prieteni mi-a dat, spre documentare pentru această carte, testele rezolvate la meditație și corectate, riguros, de profa respectivă, pentru examenul de Evaluare Națională, 2024. Erau, cred, peste 200 de teste, două teancuri impresionante, în două bibliorafturi, cu care se chinuise ea un an întreg. Testele, preluate de pe net de meditatoare (aveau menționat site-ul respectiv pe fiecare filă), erau rezolvate de fată și corectate, meticulos, de doamna profesoară, care calculase și punctajul. M-am înspăimântat, pur și simplu! Să rezolvi, practic, același test stereotip de zeci/sute de ori?! Am înțeles că, separat, pe caiet, doamna îi dicta noțiunile teoretice și ea trebuia să conecteze la cerințele din test teoria. La școală, fata avea o profesoară de română care-și făcea treaba, dar părinții își cumpără conștiința, ca datorie și siguranță pentru admitere, cu meditații. Dar, copilul mai are și altă meditație, la matematică, tot pentru examen. Alte ore, exerciții/probleme/formule/teoreme! Bietul copil! Dacă ați înțeles că aș critica profesorii de la școală, greșiți, eu deplâng copilul cu meditații complicate, plus toate disciplinele, temele zilnice, la școală.

Sunt siderată cum un copil de 14 ani rezistă psihic să rezolve zeci și zeci de teste STANDARD la meditații, iar, și iar, și iar, un an întreg, în timp ce părinții plătesc sume impresionante, în loc să cumpere o carte explicită și clară, din care copilul chiar se poate pregăti pentru examenul de Evaluare Națională. Mecanicismul acesta, de a rezolva (?!), de fapt, ACELAȘI test, cu ACELEAȘI formulări, fără explicații sau aplicații, face din orice copil un martir, nu un erou.

Am vorbit cu elevi care fac meditații cu teste luate de pe net sau din cărți tip „Ghid" sau „de antrenament” (!) și spun că nu înțeleg nimic. Părinți disperați care mi s-au plâns că nu mai vrea copilul să meargă la meditații, la română, mai ales, că nu pricepe și nu ține minte, pe de rost (?!?), testele!

Astfel, mi-a venit ideea de a scrie o carte altfel, „O abordare unică și inedită", în care să explic mai multe variante pentru fiecare cerință și să includ teoria în cerința respectivă. Totodată, aplicațiile de la fiecare noțiune teoretică îi limpezesc copilului modalitatea rezolvării și capătă, astfel, încredere în sine și convingerea că poate să rezolve singur testul. Doar astfel, un copil va fi mulțumit și bucuros că poate să răspundă singur oricărei cerințe. Mai ales, că tot singur se va duce la examen.

Sursa: Mariana Badea, Facebook

DC News: Cum diferă această carte față de alte materiale de pregătire pentru Evaluarea Națională?
 
Prof. Mariana Badea: Există zeci de cărți numite  – ridicol, în opinia mea – „Ghid” sau „de antrenament”, pentru Evaluarea Națională, un examen-concurs al copiilor de clasa a VIII-a, care le determină destinul. Există sute – și nu exagerez – de teste pe internet care promit „pregătirea de 10” pentru examen. DOAR TESTE și atât!

Am constatat că toate Testele elaborate de CNPEE/ME au cerințe formulate standard, că diferă numai identificarea concretă a unor detalii, în mod alternativ, din cele două texte-suport. Ca urmare, șablonizarea mi-a adus aminte de „Amintirile” lui Creangă: „cumplit meșteșug de tâmpenie”, dar pentru că profesorii de gimnaziu n-au reacționat nicicum, mai mult ca sigur că nu mă pricep eu. Dar, în niciun caz, eu n-aș fi putut să predau în acest mod, ci m-am gândit cum aș organiza eu lecțiile la clasa a VIII-a. Așa mi-a venit ideea acestei cărți: aș avea în vedere fiecare cerință cu cât mai multe variante, pe care le-aș explica și aș face aplicații ca să înțeleagă și să rețină copiii ce și cum!

Unele cărți de Teste au și rezolvări, dar incomplete, pentru că la redactarea de texte nu există niciun răspuns, cum sunt cerințele de la SUBIECTUL al II-lea: text argumentativ, compunere narativă, compunere descriptivă, rezumat, caracterizare de personaj etc.

Sau, la celebra și dificila cerință nr. 9, de la SUBIECTUL I/A: „Asociază fragmentul din textul-suport (1 sau 2) cu un text studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând în 50-100 de cuvinte, diferența de stil/temă/personaj, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text”. Unii profesori au făcut liste de titluri cu care să compare candidatul tema/personajul/stilul cu textul-suport. Nu-mi dau seama cât poate reține un copil, care nici n-a citit cartea respectivă, reperele unei comparații atât de complexe.

În cartea mea, „O abordare unică și inedită”, explic și exemplific diverse variante pentru fiecare cerință, atât pentru cele 9 de la SUBIECTUL I A, cât și pentru cele 8 de la Subiectul I B, care însumează 9 + 8 cerințe = 17 cerințe. La SUBIECTUL al II-lea, am scris mai multe exemple de texte, pentru toate eventualele cerințe.

Am îmbinat, astfel, variantele cerințelor și rezolvările cu explicații, exemple și aplicații, iar răspunsurile se află așezate imediat sub cerință, scrise cu altă culoare. Copilul nu mai trebuie să caute la sfârșitul cărții ca să afle dacă a răspuns bine, ci are întrebarea și răspunsul pe aceeași pagină, pentru că eu consider că un copil se bizuie și pe memoria vizuală. Spunea cineva că, dacă are răspunsul acolo, imediat, atunci nu mai este interesat de cerință. Dar, dacă citește doar răspunsul, nu află nimic, de fapt, pentru că nu știe la ce întrebare este acesta. 

În concluzie, o abordare, într-adevăr, unică și inedită!

Volumul poate fi comandat aici.

DC News: Care sunt principalele dificultăți pe care le întâmpină elevii în pregătirea pentru examenul de Evaluare Națională și cum îi ajută cartea să le depășească?

Prof. Mariana Badea: Prima și cea mai dificilă  chestiune o constituie cele două texte-suport luuungi și, cel mai adesea, greoaie. Acești copii de 14 ani – sunt totuși copii – nu au citit prea multe cărți, nici texte prea lungi, mai ales că în manuale sunt texte scurte și multe dintre ele traduceri. Astfel, cele două texte-suport – fiecare de cel puțin o pagină, cu scris mărunt –, constituie un prim impas, pentru că primele cerințe se referă, ALTERNATIV, la aceste texte, la care copilul trebuie să răspundă concret, eventual cu un citat din textul respectiv. Așadar, candidatul trebuie să parcurgă, de fiecare dată, textul indicat în cerință (1 sau 2), să găsească răspunsul și citatul respectiv.

Al doilea impediment este timpul de lucru foarte scurt – doar 2 ore – în care, la vârsta de 14 ani, candidatul trebuie să rezolve – la acest EXAMEN-CONCURS – 9 + 8 cerințe la SUBIECTUL I și să compună/redacteze un text destul de dificil, la SUBIECTUL al II-lea, care să se încadreze în numărul de cuvinte impus. Mulți copii pierd timpul numărând - mititeii - cuvintele de la fiecare cerință, că toate obligă la un NUMĂR EXACT DE CUVINTE. (Eu, în carte, am mai depășit...).

Bătălia în acest examen se dă pentru MEDIA DE ADMITERE necesară ca să se intre la liceul și profilul dorit. În ultima vreme, mediile de admitere la liceu au devenit „astronomice”, dacă iei sub 8 ți-ai ratat toate șansele și, deci, idealurile pentru un viitor imaginat de fiecare copil.

La examenul de bacalaureat, care NU este CONCURS, la limba și literatura română, proba scrisă, se dă un singur text, de 2-3 alineate, urmat de 5 întrebări jenant de simple, unele în genul scenetei „Un pedagog de școală nouă”, de I.L.Caragiale: „Nu-i așa că... (Pământul e rotund?). La SUBIECTUL I/B, trebuie să redacteze un text argumentativ pe baza textului-susport. La CONCURSUL de Evaluare, copilul realizează textul argumentativ doar pe baza temei impuse de cerință. 

O parte a cuprinsului cărții „Limba și literatura română. Evaluarea Națională. O abordare unică și inedită” 

DC News: Ați inclus și sfaturi practice pentru redactarea compunerilor sau eseurilor? Dacă da, care sunt cele mai importante aspecte de care trebuie să țină cont elevii?

Prof. Mariana Badea: La începutul cărții sunt îndrumări privind structura fiecărui SUBIECT din Testul pentru Evaluarea Națională, care este standard la toate cerințele, specificând și punctajul pentru fiecare răspuns corect.

Sfaturi cred că primesc toți candidații de la profesorii de română, de la părinți, dar aș zice să nu mai piardă timp prețios, în examen, cu număratul cuvintelor din răspunsul la cerință, acolo unde este impus. Deși... sunt corectori care scad punctaj dacă nu este numărul EXACT de cuvinte, mai ales că unii nu iau în considerare conectorii, adică acele cuvinte de legătură fără de care nu se poate scrie nimic (și, la, pe, prin, de etc.). De ce fac asta, n-am înțeles, deși m-am străduit. Adică, prepozițiile și conjuncțiile nu sunt cuvinte?! Și atunci, copilul trebuie să scrie un răspuns cu mai multe cuvinte, ca să intre în „legalitate”, dar alt corector, care numără toate cuvintele, constată că a depășit numărul și îi scade punctajul. Atunci... cum să se descurce elevul, decât cu „noroc la corector!”.

DC News: Cum considerați că s-au schimbat cerințele Evaluării Naționale de-a lungul anilor?

Prof. Mariana Badea: Offf... Durerea mea, suferința mea profundă se referă la faptul că s-au scos din Programa școlară de la gimnaziu termenii definitorii pentru literatura română. NU mai există noțiunile „gen literar”, „specie literară”. Acuma, toate sunt doar „texte”, ca la manele. Elevii n-au mai auzit că există genul epic, ci știu doar text narativ, text liric și text dramatic. Toate sunt înglodate într-o confuzie periculoasă pentru această generație.

Elevii nu au nicio idee că „textele” astea pot fi: povestire, schiță, nuvelă, pastel, odă,  fabulă, roman, comedie etc. și că există o evidentă și importantă diferență între ele. M-a întrebat fetița unor prieteni ce înseamnă cuvântul „proză”, că ea nu l-a auzit niciodată. De „versuri” aflase...

Mie mi se pare tragic și încerc să-mi imaginez ce explicație se află în „profesionalismul” angajaților bugetari de la Strategii, Curriculum și Programe Naționale din cadrul Direcției Generale de Învățământ Preuniversitar - Ministerul Educației?! Cum să-ți permiți să anulezi conceptele definitorii pentru Teoria literaturii române, care nu sunt ale tale sau ale familiei tale?! Incredibil! Este un fel de blasfemie pentru literatura și cultura română și o trunchiere a cunoștințelor după 9 ani de școală primară și gimnazială. Un analfabetism literar, nu „funcțional” –  alt cuvânt în „trend”, că termenul „tendință” s-a demodat. Preluat din limba engleză, că de unde, altfel?! „Trend” este un  anglicism sau, mai nou, xenism și înseamnă „situație, evoluție a pieței, a comerțului; tendință evolutivă”. Am scris, la nervi, o carte-bumerang împotriva stricătorilor de limba română, a celor care schingiuiesc cu nepăsare graiul nostru strămoșesc. În schimb, la școală se încurajează incultura (de către ME, instituție plătită ca să realizeze programe eficiente), se promovează ignoranța, manualele sunt ticsite de traduceri, ca și când noi n-am avea literatură! Snobismul românilor a atins apogeul!

Cartea se numește „Bumerangul cuvintelor. Studiu de manele lingvistice” și am scris-o ca să nu rămânem fără oxigen gramatical!

Puteți citi, pe larg, despre "Bumerangul cuvintelor" aici: Mariana Badea, izbucnire nervoasă, izvorâtă din indignare și din revoltă. "A dat drumul la manele" și a ieșit Bumerangul cuvintelor — Studiu de manele lingvistice 

DC News: Aveți în plan să publicați și alte lucrări?

Prof. Mariana Badea: În completarea Trilogiei „LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU ELEVI. POEZIE. PROZĂ. DRAMATURGIE”, va apărea, în curând, tot la Editura Pro Universitaria, un „DICȚIONAR DE PERSONAJE LITERARE”, cu 135 de CARACTERIZĂRI, incluzând tot atâtea personaje din operele literare care se studiază la GIMNAZIU și la LICEU.

„Dicționarul” cuprinde personaje de schiță, povestire, nuvelă, roman, basm, baladă, tragedie, comedie, teatru absurd, portret literar, fiind organizat pe LITERATURA POPULARĂ – LITERATURA CULTĂ și acoperă toate curentele literare: realism, romantism, modernism, neomodernism, postmodernism.

M-am gândit să nu ne moară inteligența de inaniție. Uneori, am impresia că joc într-o horă, deși muzica a tăcut de mult...