Cum s-a făcut Marea Unire de la Alba Iulia: 107 ani de la nașterea României Mari

Autor: Iulia Horovei

Românii din întreaga lume sărbătoresc pe 1 Decembrie Ziua Națională a României. În urmă cu 107 ani, în 1918, la Alba Iulia, a avut loc Marea Adunare Națională, care a decis unirea Transilvaniei cu România, consolidând astfel ceea ce astăzi cunoaștem ca România Mare.

Ziua Națională a fost stabilită pe 1 Decembrie imediat după Revoluția din decembrie '89, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990. Aceeași lege prevedea că această zi este sărbătoare publică și zi liberă pentru toți angajații din țară.

Marea Unire de la Alba Iulia, 1918

Pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, Adunarea Națională a Românilor a decis în unanimitate unirea necondiționată a Transilvaniei cu România. Acest moment istoric a completat procesul început odată cu unirea Basarabiei, pe 27 martie 1918, și continuat cu votul pentru unirea Bucovinei, din 28 noiembrie 1918.

Astfel, pe 1 decembrie 1918, a fost stabilită în unanimitate unirea Transilvaniei, Crișanei și Maramureșului cu România, păstrându-se, totodată, o autonomie locală bazată pe principii democratice, cu respect pentru egalitatea între naționalități și religii.

„Adunarea Națională a poporului român din Transilvania, Banat și părțile ungurene a acceptat, în întregime, rezoluția prezentată de Vasile Goldiș, iar astfel unirea acestei provincii românești cu țara mamă este, pentru totdeauna, decisă”, declara atunci Gheorghe Pop de Băsești, președintele Marii Adunări.

Constituirea Consiliului Dirigent și ratificarea Marii Uniri

La Alba Iulia, la fel ca și la Cernăuți pe 28 noiembrie, a avut loc o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. Aici s-a constituit Marele Consiliu Național Român, alcătuit din 200 de membri aleși și încă 50 cooptați.

În ziua următoare, Consiliul a format un guvern provizoriu, denumit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, condus de Iuliu Maniu. Pe 11 decembrie, Guvernul României a ratificat Marea Unire, iar declarația adoptată la Alba Iulia a fost predată regelui Ferdinand, care a emis în aceeași zi decretul de sancționare a unirii, incluzând și Basarabia și Bucovina.

Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României a adoptat legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului, Banatului, Bucovinei și Basarabiei cu România.

Recunoașterea internațională a Marii Uniri

Recunoașterea internațională a unirii Bucovinei cu România a avut loc pe 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint-Germain, între Puterile Aliate și Austria. Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România a fost recunoscută prin Tratatul de Pace de la Trianon, semnat pe 4 iunie 1920, între Puterile Aliate și Asociate și Ungaria.

Pe 28 octombrie 1920, a fost semnat Tratatul de la Paris, între România și Puterile Aliate (Franța, Marea Britanie, Italia și Japonia), prin care se recunoștea unirea Basarabiei cu România. Totuși, acest tratat nu a intrat în vigoare, deoarece Japonia nu l-a ratificat. De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut niciodată unirea, iar acțiunile Japoniei au fost influențate de un protocol secret inclus într-un tratat bilateral între Japonia și Uniunea Sovietică din 1925.

Ziua Națională a României, sărbătorită în trecut pe 10 mai sau 23 august

În perioada 1866 - 1947, Ziua Națională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, apoi, între anii 1948 și 1989, pe 23 august.

Întrucât prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în data de 10 mai 1866 jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată Ziua Națională, fiind sărbătorită până în 1947.

În anul 2015, Camera Deputaților a hotărât ca data de 10 mai să fie declarată sărbătoare națională, întrucât marchează trei evenimente istorice importante: începutul domniei lui Carol I, proclamarea Independenței de stat și încoronarea primului rege al României.

După abdicarea forțată a regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat o lege prin care a proclamat Republica Populară Română. Totodată, data de 23 august a fost desemnată ca zi de sărbătoare națională, fiind cunoscută drept ziua insurecției armate antifasciste, semnificând începutul revoluției populare din România. Această dată se referea la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și la arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu în 1944.

Ziua Națională a României este sărbătorită în fiecare an prin evenimente patriotice, cele mai remarcabile fiind paradele militare, dintre care cele de la București, la Arcul de Triumf, și cele de la Alba Iulia sunt cele mai cunoscute, potrivit Poliției de Frontieră.

Citește și: Parada Națională 1 Decembrie 2025: Program, ceremonii și restricții de trafic FOTO/VIDEO