EXCLUSIV  Cancerul poate fi învins. Declarațiile momentului/ Propunere fără precedent din sănătate pentru școli. ”Un proiect mult mai important decât toți banii”

Cum poate fi cancerul învins? Ce e de făcut pentru a nu vă lupta, cu arme inegale cu o boală nemiloasă? Aflați, de la ora 10:00, în cadrul dezbaterii "Cancerul poate fi învins prin prevenție, depistare precoce și terapie inovatoare! Ediția 2025", organizată de DC News Media Group. 

Urmăriți aici dezbaterea VIDEO LIVE 

Revenim cu declarații importante. 

Rolul Inteligenței Artificiale în tratarea cancerului

Dr. Cristina Berteanu, Medic primar A.T.I., doctor în medicină și vicepreședinte al Asociației R.O.Z., a vorbit, în cadrul dezbaterii, despre planul național de combatere a cancerului. Aceasta a subliniat că ”sunt teste genetice conform cărora se pot personaliza tratamentele, cu rezultate foarte bune”. Întrebată de jurnalistul Val Vâlcu dacă terapia personalizată este viitorul, dr. Cristina Berteanu a vorbit și despre Inteligența Artificială și rolul ei în acest domeniu: ”Poate fi o soluție, poate reduce costuri, poate personaliza tratamentul. Începe să-și facă prezența în multe domenii: în anatomie patologică, în imagistică, în managementul datelor”. 

Miruna Ionescu, pacient oncologic vindecat, a vorbit despre lupta sa cu cancerul, care s-a încheiat acum 5 ani. După 5 ani, șansele de recidivă scad, ceea ce oferă pacientului o ușurare. A avut un cancer agresiv, dar spune că a avut norocul să-l depisteze la început. ”Cel mai important este că am avut șansa să fiu foarte bine navigată, de către toți medicii care au fost alături de mine, începând cu doamna Berteanu. Nu am considerat-o nici luptă, nici un moment în care viața se încheie, ci doar trecerea la o nouă etapă. Cancerul nu vine întâmplător, poate vine să schimbi ceva la tine, ca o lecție. Lucrurile au mers într-o direcție în care am simțit vindecarea și mi-am dorit-o mai mult ca orice. Tot acest parcurs de aproape un an de tratament, de operație, a fost un drum pe care l-am luat ca pe o șansă la viață” spune Miruna Ionescu, adăugând că nu este o sentință, deși admite că poate este un caz fericit. 

”Când am avut primele simptome, primele dureri în brațul drept, când am simțit primul punct că s-ar întâmpla ceva, m-am prezentat la medic. Așa l-am descoperit în fază incipientă, la mine au existat semnale” a mărturisit Miruna Ionescu. A admis că nu a fost un parcurs ușor, doar cu speranță, existând și ”momente în care te pierzi, dar, în final, iată că am găsit lumină”. 

Dr. Eduard Dănăilă, medic primar Oncologie, Șef Secție Oncologie Medicală, Centrul Oncologic SANADOR, a punctat importanța medicului de familie: ”Examenele periodice la medicul de familie sunt foarte importante”. Acesta consideră că trebuie transmise mesaje clare pentru anumite tipuri de boli: ce să facem, cum să depistăm precoce, cum să prevenim. Dr. Eduard Dănăilă consideră că educația pentru sănătate trebuie să înceapă la vârstă tânără, încă din școli, când ar trebui să fie făcută vaccinarea pentru HPV. ”Putem vorbi, la un moment dat, de educație sexuală și la copiii tineri” subliniază medicul. 

Prof. univ. dr. Radu Vlădăreanu, Medic primar obstetrică-ginecologie, consideră că ”din păcate, această nebunie antivaccinistă își pune amprenta și pe vaccinarea HPV”. Medicul a subliniat că scopul este prevenirea cancerului, pentru că ”dacă a început să se împrăștie un pic, din păcate nu sunt mari rezolvări terapeutice. (...) Să nu ajungem să depistăm cancer invaziv, aici este toată treaba”. 

Prof. univ. dr. Carmen Orban, membru în Comisia pentru sănătate din Senatul României, afirmă că, pentru prevenție, importantă este educația. ”Screeningul este cel care te ajută la depistarea precoce a unor forme de cancer, depistare care te poate ajuta să ai forme de cancer vindecate” consideră prof. univ. dr. Carmen Orban. Aceasta a vorbit și despre noua lege a sănătății, care ne trebuie - ”modernă, aplicabilă pe realitățile existente”. ”Sunt vești bune și mă fac să cred că avem speranță. Eu cred că suntem pe un drum bun, s-a ajuns la o direcție asumată de toată lumea. Cancerul este o problemă reală și noi toți trebuie să facem ceva”.

Irina Danielescu, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, subliniază că instituțiile de învățământ, împreună cu părinții, pot alege introducerea opționalului ”Educație pentru sănătate” în școli. 

Conf. univ. dr. Horațiu Remus Moldovan, președinte CNAS, a lansat o propunere importantă, la nivel public, către Ministerul Educației: ”Deveniți un partener instituțional de cursă lungă”, în scopul prevenției pentru elevi, de la o vârstă cât mai fragedă până în ultimul an de liceu, pe modelul adoptat în țările europene: ”Aș vedea educația pentru sănătate mult mai consistentă, ca fiecare grupă de vârstă să beneficieze de informațiile relevante”. ”E un proiect mult mai important decât toți banii” subliniază președintele CNAS, care propune ca medicii și asistentele să susțină orele de educație pentru sănătate. 

Citește și: EXCLUSIV  Președintele CNAS dă cărțile pe față din spitale. Cei mai mulți bani se duc în salariile medicilor. Se anunță o schimbare majoră

Alexandru Rafila, ministru al Sănătății, vine în confirmarea președintelui CNAS. Ministrul a vorbit despre o nouă politică de preț în România, prețul cel mai mic nefiind cea mai bună variantă în Sănătate, dar și despre introducerea medicamentelor pe piață, o procedură ce ar urma să se schimbe. Alexandru Rafila subliniază că screeningul și prevenția nu sunt tipice românilor, care merg la medic doar când au, cu adevărat, o problemă de sănătate alarmantă. Ministrul a vorbit și despre terapiile personalizate pentru cancer, tratamentul țintit: ”Sunt disponibile pentru anumite tipuri de cancer, se face și terapie țintită, sigur, nu la nivelul dorit, dar se face. Este și-n interesul CNAS să plătească terapii eficiente, nu empiric”. 

Anicuța Trăistaru, director general al Autorității de Management pentru Programul Sănătate, MIPE, și-a exprimat speranțele ca, prin efortul tuturor, să fie utilizate cât mai eficient resursele avute la dispoziție, pentru a putea aduce valoare adăugată accesului la sănătate și ”să reușim să menținem în sistem personalul medical, pentru că este greu de format”. Aceasta a mai spus că ONG-urile sunt parteneri și se regăsesc ca și identități eligibile în cadrul ghidului solicitantului pe care l-au lansat, scopul fiind ca programele de screening să ajungă la cât mai multe persoane, în special cele vulnerabile. 

Radu Gănescu, președintele COPAC, confirmă participarea societății civile, subliniind că ”trebuie să știm un singur lucru: programele de screening sunt destinate persoanelor vulnerabile, nu populației în general”, considerând că ”trebuie să ne concentrăm pe concentrarea screeningului în cabinetul medicului de familie, informarea și educația fiind cele mai bune lucruri”. Acesta a mai spus că reprezentanții din Sănătate trebuie să meargă către oameni, nu să aștepte cu ușa deschisă să vină oamenii la screening. Ultimul aspect este susținut puternic și de Livia Stan, Policy and Market Access Director MSD România, care atenționează că ”sunt întârzieri în implementarea programelor de screening, sunt publicate ghidurile de finanțare pentru screeningul de sân și cel de cancer ce col uterin, sunt în consultare publică, s-au promis de vreun an, le așteptăm, dar, așa cum a spus Radu, sunt dedicate unor categorii defavorizate”. În același timp, aceasta mai subliniază că ”ceva nu facem bine sau nu facem la timp sau am pornit foarte de jos, pentru că, în ultimul raport, România are cea mai scăzută supraviețuire la cinci ani în cancere din Europa. (...) În continuare, nu reușim să ieșim din această paradigmă. Mortalitatea de cancer de col uterin este de peste trei ori mai mare decât media europeană”. Livia Stan adaugă că vorbim despre România într-un clasament rușinos, asta deși este o boală prevenibilă. 

Dr. Daciana Toma, Vicepreședinte SNMF, atenționează că ”degeaba am reglementările la îndemână, deși nu am unde să trimit pacientul, chiar și-n București. Când începem o bântuială unde să facă femeia mamografie, chiar dacă-i dau bilet de trimitere pe prevenție, chiar dacă-i dau bilet de trimitere pe suspiciune oncologică, aparent lucrurile există, dar ce facem cu ele?”. Cu referire la vaccinarea HPV, dr. Toma subliniază că, din toată sala de medici prezenți la conferință și experți în Sănătate, este singura care poate face acest vaccin. A ridicat o problemă importantă, a vaccinării HPV a pacienților neasigurați: ”Ei nu fac sau care-i problema?”. 

Conf. univ. dr. Michael Schenker, președintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății, afirmă că problema principală este lipsa informării: ”Sunt probleme în comunicare atât în zona rurală, cât și-n cea urbană, la cetățeni cu nivel de informare ridicat”. Dr. Amedeia Niță, medic oncolog, consideră că este extrem de importantă echipa multidisciplinară, care oferă cea mai bună soluție pacienților oncologici. Aceasta afirmă că ”sunt oameni complet neinformați, oameni care nu se duc la școală, copii care nu ajung la școală, (...) informația medicală nu ajunge la toată lumea, echitabil, și atunci nici accesul pacienților la terapii nu este unul echitabil”. 

În continuarea dezbaterii, prof. univ. dr. Ovidiu Laurean Pop, Specialist în Anatomo-Patologie, afirmă că ”medicina costă și cineva trebuie să plătească și vă spunea dl. președinte că doar 6 milioane dintre noi contribuim, restul beneficiem. Ca să putem avea o sustenabilitate, trebuie să chibzuim bugetul bine”. Vorbind despre cancerul de plămâni, prof. univ. dr. Pop a afirmat că este foarte important în contextul în care, în România, pacienții ajung în stadii avansate ale bolii, la medic. În acest context, au nevoie de terapii multiple și, implicit, și costurile sunt foarte mari. 

Vezi aici declarațiile complete

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News